Desprinsi din Minulescu

Cel mai mult m-au impresionat doi batranei despre care, din secunda in care i-am vazut oprindu-se la standul meu, mi-am spus ca nu pot fi altii decat cei doi din Acuarela lui Minulescu:

In oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă…
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână…

Trebuie ca aveau nepoti si se gandisera ca n-ar strica sa le duca niste lucrusoare de la targ. Domnul ducea o plasa si puteam sa fac pariu ca inauntru se gaseau diverse gume, creioane, pliante colorate si bomboane. Mi-au cerut si mie, le-am dat si le-am oferit inca ceva: niste cartonase pe care lipisem copii dupa acuarelele lui Mircea. Erau ceva mai mari decat niste carti de joc si, impreuna, dadeau un efect deosebit.

Mi-au multumit mult si au plecat in lumea lor.