Ma gandesc la modul in care sarbatorim noi, crestinii, Invierea lui Cristos. Tinem post sase saptamani, si, cine e in stare, pe ultima o petrece in post negru. Apoi, dupa Inviere, bem si mancam, motivul fiind, zice-se, bucuria. Cei cumpatati mananca putin, majoritatea insa infuleca pana la limita apoplexiei. Eu nu reusesc sa ma dumiresc: de ce trebuie sa-ti manifesti bucuria mancand si band? De ce, de exemplu, nu ne-am exprima bucuria dansand? Sau ascultand muzica. Sau mergand pe munte. Nu stiu ce zice Cristos cand se uita la crestini, dar eu ma indoiesc ca vede ceva care sa-i faca placere: zeci de milioane de fiinte nevinovate - mieii, ucise si infulecate in numele Lui.
Sacrificarea mieilor este reminiscenta unor ritualuri nu neaparat pagane, dar care se practicau inainte de venirea lui Cristos. Cine are rabdare sa citeasca Vechiul Testament, gaseste acolo nenumarate versete despre jertfirea animalelor si aducerea lor ca ofranda lui Dumnezeu. De ce trebuie sa pastram noi ritualurile astea, acum, la doua mii de ani DUPA Cristos? Oare Dumnezeu Tatal mai are nevoie si acum de sangele mieilor? Sau, poate, daca nu am mai taia miei, s-ar supara Cristos pe noi?
Toata afacerea asta cu mieii de Paste mi se pare de un absurd greu de egalat si imposibil de intrecut.
Sacrificarea mieilor este reminiscenta unor ritualuri nu neaparat pagane, dar care se practicau inainte de venirea lui Cristos. Cine are rabdare sa citeasca Vechiul Testament, gaseste acolo nenumarate versete despre jertfirea animalelor si aducerea lor ca ofranda lui Dumnezeu. De ce trebuie sa pastram noi ritualurile astea, acum, la doua mii de ani DUPA Cristos? Oare Dumnezeu Tatal mai are nevoie si acum de sangele mieilor? Sau, poate, daca nu am mai taia miei, s-ar supara Cristos pe noi?
Toata afacerea asta cu mieii de Paste mi se pare de un absurd greu de egalat si imposibil de intrecut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu