luni, 5 septembrie 2011

Copite meritate

Şi pentru că am vorbit de măgarii dobrogeni, mi-am adus aminte de un măgar de la Sinaia. Când eram pe la vreo zece ani, mergeam cu tata la Piscu' Câinelui - cabană care astăzi este închisă, din câte am auzit. Când ajungeam, întotdeauna găseam acolo un măgăruş. Nu mai ştiu cum am descoperit că-i plac ţigările, aşa că-i aduceam câte un pachet de Carpaţi fără filtru şi îi dădeam să mănânce, pe rând, cele douăzeci de ţigări. La un moment dat, stând eu în spatele lui, mi-a tras două copite destul de puternice. Cred că le meritam.
La Piscu Câinelui, cu tata, în 1971


Cu tata și fratele lui, Emil
Şi, cum istoria se repetă, când Maria să tot fi fost de trei-patru ani, a avut şi ea parte de aventuri cu măgarii. Mergeam atunci destul de des la Gărâna, lângă Reşiţa şi stăteam la aşa-numita vilă a avocaţilor. Pădurea aproape, plimbări, mă şi gândeam că Maria o să îndrăgească natura, muntele, drumeția. N-a fost să fie, a îndrăgit mall-ul şi street-dance. Dar mai e timp, nu? Oricum, la Vila Avocaţilor, printre altele, am găsit şi o turmă de măgăruşi:
Maria, sprijinindu-se de inima mea


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!