Azi e a doua zi de targ. Stiti care, cel pe care l-am decretat eu "Cel mai tare targ din Timisoara" si l-am promovat pe blog. Nu e un targ de carte, dar nici nu e din genul "de toate pentru toti". Imi amintesc cu un tremur de sila targul de cadouri din "Real" la care m-a pus naiba sa ma duc anul trecut, spre Craciun, ca sa fiu asasinat de mirosul oribil emanat de muntii de carnati si cascavele care se vindeau acolo. In sfarsit...
De data asta e un targ pentru copii si mamici, ceva simpatic, unde gasesti multe lucruri atractive, hainute, jucarii, asigurari, carti, cosmetice etc. Nu pot spune ca se imbulzeste lumea la standul meu, dar asa a fost la toate targurile de pana acum. E vineri, nu e nici ora 14, ma rog...
Numai ce am terminat de urcat poze din Gibraltar, cand a aparut un domn. Da, un domn, adica un reprezentant al acelei specii de oameni care NU se opresc la standurile de carti pentru copii, pentru ca sunt macho, niste duri etc, dar acasa, cand nu ii vede nimeni, citesc povesti si le dau si lacrimile din cand in cand. Acest domn nu numai ca a cumparat cartea, dar a tinut sa conversam pe teme legate de producerea si distribuirea unei carti. Pana la urma, mi-a spus ca si sotia lui scrie. Scrie frumos, zicea domnul, are un blog unde scrie mereu despre fetita lor.
Acum citesc acel blog. Si sunt foarte bucuros sa-l adaug la blogurile mele favorite. Uite o postare:
COPILEI MELE, CU DRAGOSTE!
"Un copil îti ia tot ce ai avut si îti dă, în schimb, tot ce n-ai avut vreodată.”- Simona Catrina.
Pare atit de simplu de pus în cuvinte.
da, Sabina, m-ai luat cu totul, de cînd mi-ai aruncat prima privire albastră-gri-verzuie, parcă prea limpede si clară pentru un nou-născut. De atunci îti apartin, toată cîtă sînt, desi nu întotdeauna asa pare. Pentru că-mi iau din timpul nostru, si-l fac timpul meu. Pentru că am nevoie de doza mea de egoism. Dar tu stii că nimic, niciodată nu va mai fi de importanta ta. Trebuie să stii. Iar eu pot doar să sper că, de va fi să nu mă crezi pe cuvînt, voi avea suficientă minte, încît să fac mai mult, pentru a-ti demonstra prin fapte.
tu îmi dai fericirea pură, iratională. Imi dai zîmbete si îmbrătisări rupte din tot ce-i sfînt. Îmi dai împlinire si sens. Imi dai ziua de azi mai frumoasă decît cea de ieri. Imi dai iertare, cum nu mi-o mai dă nimeni. Îmi dai obrajii să ti-i pup. Îmi dai atingeri fine, care-mi mîngîie sufletul de-odată cu fata. Imi dai încrederea ta în mine. Îmi dai licărul din priviri cînd mă vezi mîndră de tine. (Sînt în permanentă mîndră de tine!). Imi dai cuvinte care mă ridică sau coboară. Îmi dai bucurii vecine cu Dumnezeu si spaime vecine cu Iadul. Si n-as renunta la nimic din tot ce-mi dai, ca să-mi iei mai putin. Nu, e echitabil asa.
Pare atit de simplu de pus în cuvinte.
da, Sabina, m-ai luat cu totul, de cînd mi-ai aruncat prima privire albastră-gri-verzuie, parcă prea limpede si clară pentru un nou-născut. De atunci îti apartin, toată cîtă sînt, desi nu întotdeauna asa pare. Pentru că-mi iau din timpul nostru, si-l fac timpul meu. Pentru că am nevoie de doza mea de egoism. Dar tu stii că nimic, niciodată nu va mai fi de importanta ta. Trebuie să stii. Iar eu pot doar să sper că, de va fi să nu mă crezi pe cuvînt, voi avea suficientă minte, încît să fac mai mult, pentru a-ti demonstra prin fapte.
tu îmi dai fericirea pură, iratională. Imi dai zîmbete si îmbrătisări rupte din tot ce-i sfînt. Îmi dai împlinire si sens. Imi dai ziua de azi mai frumoasă decît cea de ieri. Imi dai iertare, cum nu mi-o mai dă nimeni. Îmi dai obrajii să ti-i pup. Îmi dai atingeri fine, care-mi mîngîie sufletul de-odată cu fata. Imi dai încrederea ta în mine. Îmi dai licărul din priviri cînd mă vezi mîndră de tine. (Sînt în permanentă mîndră de tine!). Imi dai cuvinte care mă ridică sau coboară. Îmi dai bucurii vecine cu Dumnezeu si spaime vecine cu Iadul. Si n-as renunta la nimic din tot ce-mi dai, ca să-mi iei mai putin. Nu, e echitabil asa.
Multumesc! Ah, sa nu uit: "Macho" i-a ramas numele! :))))
RăspundețiȘtergere