Faceti-va bine (27)

Brândușa de toamnă

Denumire știinţifică: Colchicum autumnale.

Prezentare. Erbacee micuţă cu flori liliachii, cu înălţime până la 13 cm, brândușa  de  toamnă  aparţine  familiei  iridaceelor.  Are  o  dezvoltare  deosebită  și  îndelungată, ajungând la înflorire abia toamna târziu. Brândușa de toamnă crește în zonele de deal, în  locuri umede. 
Fructul,  de mărimea  unei  nuci,  este  otrăvitor,  brândușa  de toamnă fiind considerată o plantă toxică, deci o plantă periculoasă. Pentru uz medicinal se recoltează seminţele și bulbul, din care se obţin preparate cu aplicaţii deosebite, cel mai important și mai cunoscut fiind tinctura. Acest preparat va fi folosit cu maximă precauţie și nu va fi lăsat sub nici o formă la îndemâna copiilor.

Substanţa activă importantă este colchicina. Acest alcaloid se găsește mai ales în fructul brândușei de toamnă și are virtuţi medicinale de excepţie. În acest sens, în prezent se fac cercetări privind efectele colchicinei în boli grele, cum ar fi cancerul. Cercetări mai noi asupra brândușei de toamnă au dus la sinteza unui alt compus, democolcina – mai puţin toxic decât colchicina – întrebuinţat cu succes, se pare, în tratarea unor afecţiuni ale sângelui.

Întrebuinţări. Colchicina acţionează deosebit de eficient în gută, fiind considerat remediul clasic în stoparea rapidă a atacurilor acestei afecţiuni. De precizat că orice tratament cu brândușă de toamnă se face numai și numai sub control medical. Altfel, există riscul unor grave intoxicaţii, cu sfârșit letal.

Preparatele din brândușă de toamnă sunt cunoscute și ca un bun antinevralgic, dar și ca un diuretic eficient. Există și o legendă în legătură cu numele acestei plante periculoase. Se spune că  în  Colchida,  o  regiune  din  zona  estică  a  Mării  Negre,  trăia  Medeea,  o  renumită vrăjitoare. Ea a preparat o poţiune malefică și a lăsat să cadă o picătură pe pământ. Din acea picătură a răsărit brândușa de toamnă! Să notăm și faptul că în Evul Mediu brândușa de toamnă se folosea ca insecticid.