Faceti-va bine (200)

Nalba mare

Denumirea ştiinţifică: Althaea officinalis.

Denumiri populare: rujă, nalbă bună.

Prezentare. Nalba mare este o plantă perenă, erbacee. Face parte din familia malvaceelor. Se găseşte în flora spontană, dar se şi cultivă ca plantă decorativă şi pentru nevoi medicinale. Rădăcina este rotundă şi cenuşie, iar tulpina ajunge până la o înălţime de 1,5 metri. Şi tulpina şi frunzele sunt păroase. Nalba mare înfloreşte în perioada iulie-septembrie. Florile apar la subsuoara frunzelor din partea de sus a plantei şi au culoarea, de obicei, alb-roză, uneori albă. Nalba mare creşte pe terenuri nisipoase, sărăturoase, pe marginea apelor curgătoare. Pentru uz medicinal se recoltează rădăcina, în primul rând, dar şi florile şi frunzele.

Substanţe active importante. Nalba mare conţine numeroase substanţe şi, tocmai din acest motiv, este atât de valoroasă din punct de vedere medicinal. Cea mai bogată în substanţe active este rădăcina. Ea conţine, printre altele: asparagină, zaharuri, pectine, betaină, acizi uronici, taninuri. Frunzele şi florile conţin taninuri, flavonoide, mucilagii.

Întrebuinţări. Din rădăcină se fac infuzii, iar din flori şi frunze se fac cataplasme, decoct, infuzie, dar se şi macerează. Preparatele pe bază de nalbă mare impulsionează activitatea plămânilor, determină expectoraţia, au influenţă antiinflamatoare asupra aparatului respirator, asupra rinichilor şi a tractului gastro-intestinal. Infuzia de rădăcină se utilizează intern şi extern. În utilizări interne se tratează infecţiile căilor respiratorii (bronşite şi laringite acute), precum şi infecţiile renale – în general infecţiile. Extern se foloseşte ca emolient (refacerea, recondiţionarea tenului uscat), dar şi pentru gargară (în afecţiuni ale taringelui) sau pentru spălaturi vaginale. În cazul unor afecţiuni dermatologice, sau al unor infecţii la nivelul pielii, se folosesc şi cataplasme de frunze şi flori de nalbă. Decoctul din frunze şi flori de nalbă mare este recomandat, mai ales, în tratamentele pentru combaterea tenului uscat şi a ridurilor.

Nalba neagră

Denumire ştiinţifică: Althaea rosea, var. nigra.

Denumire populară: nalba de grădină.

Prezentare. Nalba neagră este o plantă ornamentală, întâlnită în mod obişnuit prin grădini. Aparţine familiei malvaceelor, fiind una dintre cele mai mari specii de nalbă. Tulpina ajunge, la maturitate, până la înălţimea de trei metri, fiind dreaptă, neramificată, păroasă. Florile sunt, de asemenea, de mari dimensiuni, inflorescenţa având un diametru cuprins între şase şi 10 cm. Culoarea acestor flori se întinde pe un spectru larg, de la roşu purpuriu la negru-violet. Naiba neagră înfloreşte o lungă perioadă de timp, cinci luni pe an, din iunie şi până în octombrie. Pentru uz medicinal se recoltează petalele florilor şi chiar inflorescenţa cu totul. Uneori este utilizată şi sămânţa de nalbă neagră. Cel mai adesea se prepară o infuzie sau un decoct, dar se prepară şi cataplasme.

Substanţe active importante: mirtilină, pigmenţi antocianici, mucilagii.

Întrebuinţări. Preparatele din nalbă neagră au proprietăţi descongestionante, laxative, diuretice, antiinflamatoare. Au, de asemenea, efecte dintre cele mai favorabile în tratarea bronşitelor, a durerilor de piept. Sunt demne de luat în seamă şi efectele detoxifiante ale nalbei negre, reglând activitatea rinichiului şi pe cea din tractului gastro-intestinal. Din acest motiv, nalba neagră este folosită şi în industria alimentară, coloranţii săi neavând efecte toxice. Un produs important obţinut din nalbă neagră este şi oţetul aromatic, un preparat special cu virtuţi medicinale certe.