Un alt rezultat fabulos al cotrobairii prin dulapuri este aparitia caietului meu de lecturi literare din clasa a cincea. Ce-mi sare in ochi: aveam, ca si Maria, tendinta de a folosi cam orice loc gol de pe pagina pentru a adauga mici desene viu colorate, desene ori poze decupate de prin carti si reviste. Caietul asta pare a fi un fel de blog literar al anilor 70, asadar un precursor al prezentului blog, cel pe care tocmai ati poposit.
Mai vad, pe fiecare pagina, o parafa aplicata in coltul din dreapta jos si asta imi aduce aminte de tata, care avea parafa lui de medic si mi-a facut si mie una ca sa ma joc cu ea. Asta se intampla insa ceva mai tarziu, ceea ce ma face sa cred ca dupa ce am afut parafa, m-am gandit indelung pe unde pot s-o aplic ca sa aiba cat de cat un sens si am ajuna la concluzia ca un caiet de lecturi e cel mai potrivit acestui scop. Asa ca l-am scos din cine ce scrin si am luat paginile la parafat, una cate una. Iata:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu