Denumire ştiinţifică: Aconitum napellus.
Prezentare. Omagul este o plantă
decorativă de mare efect. Creşte şi în flora spontană, fiind iubitoare de
munte, dar şi de umezeală. Aparţine familiei ranunculaceelor. Este o plantă cu
un rizom mare, bogat în substanţe nutritive, rizom înlocuit în fiecare an cu
unul sau doi rizomi noi. Tulpina este scurtă şi se ramifică la nivelul
inflorescenţei. Frunzele au între cinci şi şapte limburi, fiind crestate şi
ascuţite. Omagul înfloreşte în partea a doua a verii şi în septembrie, florile
fiind albastre, galbene sau violacee. În scopuri medicinale, din omag se
utilizează rizomii şi frunzele, preparându-se tinctură, extract şi un sirop
contra tusei.
Întrebuinţări. Preparatele de omag
au calităţi medicinale însemnate, omagul fiind cunoscut ca plantă medicinală încă
din Antichitate. Preparatele pe bază de omag sunt atât de active încât au
puterea să pună în funcţiune, eficient şi repede, întregul organism, determinând
secreţii mărite de salivă, de bilă, intestinale, renale, bronhice, precum şi
transpiraţii intense. Importante sunt şi efectele descongestionante, analgezice,
sedative ale omagului. Printre afecţiunile în care omagul dă rezultate se numără:
tusea convulsivă, sciatica, guta, reumatismul, nevralgiile, laringitele,
anginele, afecţiunile ochilor cauzate de frig, inflamaţiile congestive acute. Omagul
este o plantă foarte toxică. Atât de toxică încât vechii luptători îşi
muiau vârfurile săgeţilor în extract de omag, iar un istoric antic numea această
plantă arsenic vegetal. Omagul atacă sistemul nervos central, putând duce
foarte repede la moarte. Din aceste motiv, orice manipulare sau utilizare de
omag, de extracte sau preparate de omag, se va face numai sub îndrumarea
medicului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu