Ajuns celebru prin lucrarea
„Discurs asupra universalităţii limbii franceze", Rivarol era un scriitor care
nu-şi cruţa duşmanii, dar nici prietenii, încondeindu-i deopotrivă. Iată ce-a
notat despre Condorcet: „Scrie cu opiu pe foi de plumb", iar despre
Mirabeau: „Mirabeau este singurul om din lume care seamănă leit-poleit cu
reputaţia de care se bucură: e într-adevăr un om groaznic - este capabil de
orice pentru bani, chiar şi de o faptă buna".
Aflat în refugiu la Londra,
Rivarol a fost întrebat de un amic ce părere are asupra poeziei prezentate şi
scrisă în hexametri.
—
Hexametrii sunt buni, a spus
Rivarol, dar au lungimea lor...
Un amic îi spunea Doamnei de
Stael, în timp ce aceasta lucra la un roman cu caracter autobiografic,
următoarele:
—
N-o să-ţi fie de loc uşor dacă
vrei să spui adevărul despre intimităţile dumitale!
—
Nu-ţi făcea nici o grijă, a venit
răspunsul. Îmi voi face doar un portret al părţii de sus!...
Lord Byron a fost acostat pe
stradă de un cunoscut şi n-a scăpat de acesta pînă nu i-a dat cu împrumut o
sumă de bani. Plecînd mai departe, poetul a întîlnit un prieten pe care nu l-a
văzut de vreme îndelungată.
—
Vai ce mult ai slăbit! — i-a zis
prietenul, privindu-l cu atenţie.
—
Ai dreptate, i-a răspuns poetul.
Chiar adineauri am pierdut douăzeci şi cinci de pfunzi!
Clemens Brentano era un bun
cunoscător al psihologiei feminine. Printre altele, el a susţinut că nicio
femeie nu poate încheia o scrisoare fără ca să adauge jos un invariabil post
scriptum. Prietenii n-au dat crezare afirmaţiei, drept care Brentano şi-a
publicat opinia. La cîteva zile el a primit o misivă din partea unei doamne,
binecunoscută în lupta pentru emanciparea femeilor. Scrisoarea se încheia cu
următoarele rînduri:
„...Sper că nu sunteţi pe deplin
convins că femeile sunt întocmai cum le-aţi descris. De faţă aveţi o probă
vie. A dv...“ Iar dedesubt era adăugat: „P.S. Ce ziceţi Herr Brentano? Cine are
dreptate? Dumneavoastră sau eu?“
Pe cînd se afla la Munchen,
celebrul umorist Saphir se îmbolnăvise grav. Aflînd, regele Ludovic I l-a
trimis pe medicul curţii să-l caute. Saphir însă nu l-a primit, refuzînd
categoric consultaţiile oferite.
Făcîndu-se bine, s-a întîlnit cu regele la plimbare. Majestatea-sa i-a zis:
—
Saphir, Saphir, de ce nu l-ai
primit pe medicul meu ca să te caute de boală?
—
Medicul Majestăţii Voastre, a
răspuns umoristul, este numai pentru nemuritori!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu