Cât mai avem până în 1950?

De la 1 ianuarie, România a preluat președinția UE. După cum era de așteptat, acest eveniment a avut darul de a face presa internațională să privească mult mai atent în ograda României. Oricât ne-am ține noi mândri și cu nasul pe sus că suntem binecuvântați de Dumnezeu, mai deștepți și mai frumoși decât oricine pe lume, Europa nu ne prea bagă în seamă, nefiind noi decât un fel de Moldova mai mare, cu conducători agreați de Moscova, cu mentalități orientale de care nu ne mai dezbărăm, mâncați de corupție și incapabili să pornim pe drumul fără întoarcere al democrației reale. Așa că la ifosele noastre de europeni, adevărata Europă ne răspunde cel mult cu un zâmbet condescendent.

Acum însă, am ajuns, datorită nu vreunui merit, ci unui simplu algoritm, să conducem, pentru șase luni UE. Drept care marile publicații ale lumii sunt cu ochii pe noi. Poziția în care am fost urcați de algoritmul UE a făcut cu mult mai vizibilă mizeria politicii românești. În Germania, Der Spiegel scrie despre România ca despre țara unde Dragnea e „stăpânul din umbră care întoarce statul de drept cu 30 de ani în urmă”, iar Iohannis e „regele fără țară”. Peste Ocean, New York Times titrează „România, luptând cu Uniunea Europeană, se pregăteşte să o conducă într-un moment crucial”. Aluzie, evident, la modul arogant, de capră râioasă, în care diverși reprezentanți ai puterii se reped să acuze UE de toate relele pământului – UE care ne-a pus la dispoziție miliarde de euro pe care nici măcar n-am fost în stare să-i cheltuim. Revenind în Germania, citim în Frankfurter Allgemeine Zeitung o analiză încheiată cu un comentariu sec la adresa guvernului Dăncilă: „Dacă va reuşi să-şi impună întreaga agendă, din statul de drept nu va mai rămâne în România decât o ruină”. Englezii de la Financial Times, vorbind despre Dragnea, scriu că „oricine se teme că România este pe punctul de a deveni feuda lui Liviu Dragnea, cel mai puternic politician al țării în acest moment, va găsi suficiente dovezi în orașul său natal Alexandria, care să îi confirme temerile” și trag trista concluzie că „într-una dintre cele mai sărace regiuni ale României, conacul lui Liviu Dragnea este un monument al culturii imunității”. Iar zilele trecute, până și influentul cotidian elvețian Neue Zurcher Zeitung, nota: „România preia conducerea Consiliului UE, deși țara este ocupată cu probleme interne de lupte de putere. Statul de drept este amenințat și sabotat din cauza intereselor grupului de corupți aflat la putere”.

Dar poate credeți că vectorii ciumei roșii care acționează în presă, la televiziuni, pe Internet, sunt impresionați de aceste lucruri? Nici pomeneală. Ei o țin langa cu Soros, cu Coldea, cu statul paralel, cu sufrageria lui Kovesi, mai nou cu multinaționalele. Parte din ei o fac pe bani, alții pe speranțe și promisiuni de avantaje, iar alții, cei mai jalnici, pentru că atâta îi duce mintea puțină, lipsa culturii și precaritatea educației. Lor nu le spune nimic faptul că jalea instituită de PSD – Dragnea este criticată de toată lumea civilizată, pentru că singurii pe care-i ascultă sunt cei de la Antena3 și luju.ro. Ei nu se întreabă cum se face că țările Europei reale au ajuns să aibă un nivel de trai la care noi, cei din umbra URSS, nu putem visa. Ei nu au nici măcar minima viziune patriotică necesară pentru a-i face să discearnă care ar fi binele României. Știu, în schimb, să vorbească despre patriotism, despre tradiția milenară, despre Ștefan cel Mare, despre refuzul de a sta în genunchi, despre frumusețile patriei și despre felul în care ceilalți, care nu înțeleg nimic, ne discriminează și ne tratează ca pe o țară de mâna a doua. Ce sinistră comedie! Datorită acestor oameni poți înțelege acum mai bine cum a fost posibil să stăm atâția ani sub comunismul ceaușist. Ei sunt gata în orice moment să se repeadă, să muște, să acuze, să emită fraze lipsite de substanță pentru a apăra un sistem putred de corupt. Pe mâna acestor oameni îngrozitori țara se va scufunda în curând, întoarsă la nivelul anilor 90. Și prin ei se va înfăptui ieșirea României din UE. Deja oamenii de felul ăsta înființează un partid care militează pentru Roexit, sub conducerea ideologică a fostului colonel SRI Daniel Dragomir. Evident, vectorii ciumei roșii de la orașe și sate sunt alături de acest individ, pe care-l consideră bun, indiferent de faptul că în septembrie 2016 a fost arestat pentru 30 de zile în dosarul Back Cube, pentru „constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată și instigare la violarea secretului corespondenței.” Nu, astea sunt fleacuri, adevăratele probleme se găsesc în sufrageria lui Kovesi și în declarațiile lui Macovei.

Toți acești indivizi realizează o acțiune antiromânească profundă, în vreme ce, pe principiul „hoții strigă hoții”, îi acuză de antiromânism pe care care se străduiesc să mențină România în UE. Și sunt lăsați să o facă, ba chiar încurajați. Ei pot acționa liber, nu-i deranjează nimeni. Dar vai și amar de cei care astăzi sunt împotriva lor: când vor pune mâinile pe întreaga putere, vectorii ciumei roșii vor umple pușcăriile cu toți adversarii, după modelul anilor 50.
Editorial apărut în publicația „Ziar de Sinaia”