O poezie a lui Gheorghe Tomozei

Bibliotecile fericite
Şi eu vă spun că am văzut
biblioteci fericite
cu turnuri de cărţi răsărinde
din mlaştini de covoare
cu ogive închipuind uriaşi crini amnezici,
cu tâmple de icoane.
Halebarde păzeau stranele de lemn
lustruite de bărbi înţelepte. Firidele
erau pline cu sextante şi lunete astrale
iar îmbrăcăturile vechilor tomuri
încă mai duhneau a sânge animal
bine încopciate în buloane de-argint
şi în broboanele pietrelor rare.

O poezie a lui Gheorghe Tomozei

ORA INCHIDERII

Ninge cu mălaiul meiului

peste Bucureştii Mateiului

şi-i vremea laşei tăceri

când prietenii se trag spre muieri

şi nimeni nu se înfruptă

din vinul cu beregata ruptă

iar ţigările nu mai taie

aerul, cu dulci evantaie.