Se afișează postările cu eticheta gunoi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gunoi. Afișați toate postările

marți, 30 octombrie 2012

Croncanii de mull

Marea problema cu care m-am confruntat la venirea în Germania a fost debarasarea de gunoiul menajer. Aici, gunoiul se separă încă din bucătărie. Ai un coş de gunoi cu trei camere, ca o inimă de broscan. În prima pui o pungă în care arunci hârtii. În a doua o pungă pentru plastic, peturi etc. În a treia, o pungă în care îndeși mull, adică resturi alimentare. Pungile pentru hârtie sunt albastre, cele pentru plastic galbene, iar cele pentru mull negre şi groase. Toate se găsesc prin supermarketuri. Cele albastre şi cele galbene sunt gratuite. Cele negre costă de te rup. Adică 20 de pungi de mull te pot costa chiar și 15 euro, funcție de marcă. Nu-i de mirare că oamenii caută diverse combinaţii ca să evite folosirea acestor pungi.


joi, 15 martie 2012

Tipuri de satisfacție

Am constatat existența a două feluri de satisfacție legate de locuțiunea „a face ceea ce trebuie”. Primul tip apare atunci când termini de făcut ceva, de exemplu, aruncarea gunoiului. Atunci poți să te duci să te întinzi în pat, ori să stai pe o bancă, în fața casei și starea ta de spirit va fi una bună. Al doilea tip de satisfacție apare atunci când nu faci ceea ce crezi că trebuie. De exemplu, aruncarea gunoiului. Poți să te duci să te lungești pe pat, ori să stai pe bancă deși gunoiul este în continuare la locul lui. Satisfacția vine din aceea că ai reușit să anihilezi dictatul lui „trebuie”. Nu, de fapt nu trebuie, poți sta cum vrei și unde vrei chiar dacă nu ai aruncat gunoiul, chiar dacă nu ai udat florile, chiar dacă nu ai cumpărat pâine... De multe ori mă gândesc că al doilea tip de satisfacție este mai tare, pentru că te face să te simți superior lucrurilor, oamenilor, relațiilor de toate tipurile. Atunci ești cel care decide și nu cel care se supune. Nu există satisfacție mai mare.


duminică, 15 ianuarie 2012

Gradele schimbării

Am găsit o metodă de a-ți rezolva problemele cu calm, elegant și aproape definitiv. Metoda s-ar putea descrie așa: „crează-ți spațiul strict necesar și nimic mai mult”. Iată un exemplu. Să presupunem că ai în bucătărie o masă plină ochi cu tot felul de lucruri: coji de mere, farfurii murdare, flori uscate, șervețele folosite, lumânări, fructe semi-putrezite, pungi, tigăi, cărți etc. Pe masa aia nu mai poți să arunci un ac, iar ție îți e foame. Să presupunem că dispui de o baghetă pe care vrei s-o tai în două pe lung, să ungi una din jumătăți cu unt, să așezi pe unt niște felii de salam Sinaia, apoi să lipești cele două jumătăți și să te pui pe înfulecat.


După mine!