Hai că pe asta n-o știați (8)

Filigranul 

Filigranul este o urmă slabă care devine vizibilă pe o foaie de hâr­tie când aceasta este ţinută la lumină. Arată mai deschisă la culoare decât restul hârtiei, fiindcă acolo coala este mai subţire.

Cel mai vechi filigran a fost creat din întâmplare la fabrica de hârtie Fabriano din Italia, unde se fabrica hârtie încă din 1260. Pentru scoaterea apei din hârtia umedă se folosea o matriţă, şi din aceasta ieşea o sârmu­liţă. 

Hai ca pe-asta n-o stiati (7)

Ceasul

Încă din perioada preistorică, oamenii au născocit modalităţi de indicare a timpului. Monumentele megalitice clădite în Europa în Neolitic aveau puncte aliniate cu poziţia Soarelui la răsărit şi la apus în zilele semnificative ale anului, îndeosebi la solstiţiul de vară şi la solstiţiul de iarnă.

Mai târziu s-au utilizat lumânările pentru marcarea orelor. In aer nemişcat, o lumânare arde cu viteză constantă, drept care poate fi însem­nată cu repere orare. Cam în acelaşi fel se putea folosi clepsidra pentru a observa trecerea unei ore. Ecranul solar a fost, la rândul său, larg utili­zat în vechime.

Hai ca pe-asta n-o stiati (6)

Ochelarii

In Antichitate, nu era nimic de făcut pentru cineva care avea defecte de vedere din naştere sau se confrunta cu slăbirea vederii odată cu înain­tarea în vârstă. Când romanii înstăriţi şi instruiţi de acum 2000 de ani ajungeau la punctul în care nu mai puteau citi, puneau sclavii să le citească cu voce tare. Existau lupe şi se pare că erau utilizate de meşteşugari pentru efectuarea lucrărilor de fineţe. La drept vorbind, se pare că lupele de cristal au fost utilizate chiar şi de meşteşugarii minoici din Epoca Bronzului, pe la 1600 î.H.

Hai ca pe-asta n-o stiati (5)

Anestezia

În Antichitate, oamenii se învăţaseră, probabil, să tolereze durerea provocată de boli de felul artritei. Uneori aveau de suferit intervenţii chirurgicale pentru repararea oaselor rupte; cu 4000 sau 5000 de ani în urmă se răneau în timp ce tăiau copaci, luptau sau construiau monumente megalitice şi piramide. Din vremuri foarte vechi s-a practicat trepanarea. Aceasta presupunea tăierea unei bucăţi a craniului, posibil în scopul eliberării duhurilor rele. Probabil că durerea era îngrozitoare, şi nu se ştie cum o suportau pacienţii. Mulţi se însănătoşeau, dar unii mureau la scurt timp după intervenţia traumatică.

Hai ca pe-asta n-o stiati (4)

Busola magnetică

    În legătură cu inventarea busolei circulă mai multe versiuni. O vre­me s-a crezut că aceasta s-a întâmplat în anul 2634 î.H. în China.

   Împăratul Huang Ti a încercat să atace un duşman învăluit într-o ceaţă groasă şi a construit un „car” pentru a găsi sudul, ceea ce i-a permis să găsească duşmanul. Această poveste este doar o legendă şi, în orice caz, un car care găseşte sudul nu este acelaşi lucru cu o busolă magnetică.

Hai ca pe-asta n-o stiati (3)

Banii de hârtie

Banii din hârtie erau folosiţi local şi informal în China încă din secolul al VII-lea, fiind adoptaţi la scară naţională în secolul al X-lea. Din această perioadă timpurie, din timpul dinastiei Song, au supravieţuit câteva bancnote imprimate cu blocuri de lemn. Monedele erau găurite la mijloc, pentru a putea fi ţinute la un loc într-un şir, dar mulţi negustori chinezi erau atât de înstăriţi încât cu greu şi-ar fi putut ţine banii la ei.

Hai ca pe-asta n-o stiati (2)

Microscopul 

Un microscop compus este un microscop care are mai mult de o lentilă. Primul microscop compus a fost construit de un optician olandez din Middleburg, Zacharias Janssen, în 1595. Este posibil ca Janssen să fi fost ajutat de tatăl lui, Hans. Nu este de mirare că microscopul a fost inventat în Olanda; olandezii cunoşteau proprietăţile lentilelor simple şi duble şi înţelegeau, prin urmare, principiile pe care se bazează microscopul.

Hai ca pe-asta n-o stiati (1)

Praful de puşcă

Se crede că praful de puşcă a fost inventat în jurul anului 900 (posibil mai devreme), în mod accidental, de către alchimiştii chinezi. Aceştia au combinat nitrat de potasiu, mangal şi sulf şi, când au aprins acest amestec, au creat o explozie însoţită de o emanaţie de gaze şi un nor de fum alb. La început, chinezii au utilizat această invenţie întâmplă­toare pentru a transmite semnale şi a face artificii. Au observat că prin aprinderea prafului de puşcă în interiorul unui container expansiunea rapidă de gaze poate duce la aruncarea unui obiect la o distanţă consi­derabilă, dar nu au văzut aplicabilitatea acestei proprietăţi.