„O vacă din rasa limousine a reuşit să evadeze în timp ce era transportată spre abator şi s-a refugiat într-o pădure din Olanda unde trăieşte de peste o lună. Hermien a evadat alături de o altă vacă, însă aceasta din urmă a fost capturată la scurt timp după ce animalele au început să fugă pe un câmp din estul Olandei. Rămasă singură, Hermien trece pe la grajdurile din vecinătate pentru a se hrăni în fiecare noapte.
Povestea vacii Hermien a emoţionat o ţară întreagă. Un val de compasiune s-a declanşat pe reţelele de socializare, iar un partid politic a lansat o campanie de finanţare participativă.
Mii de olandezi au cotizat pentru a oferi acestei vaci şansa de a-şi trăi ultimii ani din viaţă într-un refugiu pentru bovine, în loc să fie sacrificată într-un abator. Mişcarea de solidaritate a permis strângerea unei sume de aproape 50.000 de euro.
Pe Twitter au fost create hashtag-uri precum #JeSuisHermien (sic!) pentru salvarea bovinei în vârstă de trei ani şi jumătate, considerată o veritabilă „eroină”.
Chiar şi familia regală olandeză şi-a exprimat sprijinul faţă de cauza ei. „Trebuie să o salvăm pe vaca Hermien” şi „să o cumpărăm împreună pentru a-i oferi libertatea”, a scris pe Twitter Pieter van Vollenhoeven, ginerele fostei regine Beatrix” (presa).
Evadarea vacii Hermien dovedește că există un moment în care aceste animale blânde realizează că sunt duse într-un loc unde vor fi ucise. Și mai arată că este perfect posibil ca ele să refuze acest destin, să se revolte și să evadeze. Problema este nu cu vaca Hermien, ci cu celelalte vaci. Ce s-ar întâmpla dacă toate ar simți că oamenii le duc la abatoare și s-ar împotrivi? Dezastrul ar fi, probabil, uriaș, pentru că nimeni nu ar putea stăpâni milioane de vite furioase, hotărâte să distrugă orânduirea care le ucide sistematic. Cum ar fi ca toate vacile din Olanda să simtă că e mai bine să moară în libertate decât să își aștepte în liniște sacrificarea? Ar fi, probabil, un revers al domesticirii, pentru că oamenii n-ar avea încotro și le-ar lăsa în pace, ele sălbăticindu-se și fiind apoi vânate pentru carnea lor întocmai cum se face cu iepurii de câmp. Prețul cărnii de vacă ar crește la niveluri astronomice, industria cărnii ar genera profituri mult mai mici, nutriționiștii, bucătarii, asociațiile de protecție a animalelor și multe alte categorii de oameni a căror activitate are legătură cu carnea de vită ar duce-o tot mai greu. Desigur că vaca Hermien nu știe toate acestea. Ea a fugit doar ca să-și scape pielea. Celelalte vaci nu au habar, de asemenea, ce se poate întâmpla, așa încât nu urmează exemplul Hermienei. Sistemul, evident, învinge.
Dar își închipuie cineva că dacă zeci și sute de mii de vaci s-ar revolta asemeni suratei lor, ar mai apărea mișcări de solidaritate cu ele, că s-ar strânge fonduri însemnate și regina Olandei ar mai susține că este nevoie ca bietelor animale să le fie asigurată libertatea? Să fim serioși. O vacă trezită la realitate devine eroină. Un milion devin o problemă națională. Ipocrizia merge până acolo încât apariția câte unei excepții de genul vacii Hermien ar putea fi chiar planificată. Vreau să spun că nu m-ar mira să aflu că de fapt întreaga chestiune a fost pusă la cale de niște băieți isteți, care, având o vacă mai puțin docilă (se știe doar că ele pot înnebuni), i-au făcut vânt în pădure după care au lansat povestea cu evadarea, la aflarea căreia, evident, au început să lăcrimeze fel de fel de doamne și domnișoare sensibile.
Dar să presupunem că vaca Hermien chiar a evadat, înțelegând că sistemul urmează s-o ucidă. Asta ne face să constatăm că modelul emancipării la vaci este același cu modelul uman. În toate regimurile represive din istoria omenirii, au existat indivizi care s-au revoltat împotriva sistemului. Prin diferite metode, sistemul i-a redus la tăcere, în primul rând datorită faptului că oamenii, precum vacile, nu i-au urmat. Să ne gândim, în acest sens, la marii disidenți anticomuniști ruși, de genul lui Aleksandr Soljenițîn sau Andrei Saharov, care au fost trimiși cu domiciliu forțat te miri pe unde. Sau, de ce nu, la Doina Cornea sau Vasile Paraschiv. Ia să-i fi urmat românii cu mic cu mare, mai aveam noi acum pe cap clica mafioților post-comuniști?
Soarta vacii olandeze Hermien va fi decisă în scurt timp. Cel mai probabil, ea va fi liberă și își va petrece zilele într-un așezământ pentru bovine. Dar exemplul ei nu va fi urmat de celelalte vaci: ele vor rămâne supuse omului, care le va ucide în abatoare. Vremea emancipării vacilor încă nu a sosit.
Povestea vacii Hermien a emoţionat o ţară întreagă. Un val de compasiune s-a declanşat pe reţelele de socializare, iar un partid politic a lansat o campanie de finanţare participativă.
Mii de olandezi au cotizat pentru a oferi acestei vaci şansa de a-şi trăi ultimii ani din viaţă într-un refugiu pentru bovine, în loc să fie sacrificată într-un abator. Mişcarea de solidaritate a permis strângerea unei sume de aproape 50.000 de euro.
Pe Twitter au fost create hashtag-uri precum #JeSuisHermien (sic!) pentru salvarea bovinei în vârstă de trei ani şi jumătate, considerată o veritabilă „eroină”.
Chiar şi familia regală olandeză şi-a exprimat sprijinul faţă de cauza ei. „Trebuie să o salvăm pe vaca Hermien” şi „să o cumpărăm împreună pentru a-i oferi libertatea”, a scris pe Twitter Pieter van Vollenhoeven, ginerele fostei regine Beatrix” (presa).
Evadarea vacii Hermien dovedește că există un moment în care aceste animale blânde realizează că sunt duse într-un loc unde vor fi ucise. Și mai arată că este perfect posibil ca ele să refuze acest destin, să se revolte și să evadeze. Problema este nu cu vaca Hermien, ci cu celelalte vaci. Ce s-ar întâmpla dacă toate ar simți că oamenii le duc la abatoare și s-ar împotrivi? Dezastrul ar fi, probabil, uriaș, pentru că nimeni nu ar putea stăpâni milioane de vite furioase, hotărâte să distrugă orânduirea care le ucide sistematic. Cum ar fi ca toate vacile din Olanda să simtă că e mai bine să moară în libertate decât să își aștepte în liniște sacrificarea? Ar fi, probabil, un revers al domesticirii, pentru că oamenii n-ar avea încotro și le-ar lăsa în pace, ele sălbăticindu-se și fiind apoi vânate pentru carnea lor întocmai cum se face cu iepurii de câmp. Prețul cărnii de vacă ar crește la niveluri astronomice, industria cărnii ar genera profituri mult mai mici, nutriționiștii, bucătarii, asociațiile de protecție a animalelor și multe alte categorii de oameni a căror activitate are legătură cu carnea de vită ar duce-o tot mai greu. Desigur că vaca Hermien nu știe toate acestea. Ea a fugit doar ca să-și scape pielea. Celelalte vaci nu au habar, de asemenea, ce se poate întâmpla, așa încât nu urmează exemplul Hermienei. Sistemul, evident, învinge.
Dar își închipuie cineva că dacă zeci și sute de mii de vaci s-ar revolta asemeni suratei lor, ar mai apărea mișcări de solidaritate cu ele, că s-ar strânge fonduri însemnate și regina Olandei ar mai susține că este nevoie ca bietelor animale să le fie asigurată libertatea? Să fim serioși. O vacă trezită la realitate devine eroină. Un milion devin o problemă națională. Ipocrizia merge până acolo încât apariția câte unei excepții de genul vacii Hermien ar putea fi chiar planificată. Vreau să spun că nu m-ar mira să aflu că de fapt întreaga chestiune a fost pusă la cale de niște băieți isteți, care, având o vacă mai puțin docilă (se știe doar că ele pot înnebuni), i-au făcut vânt în pădure după care au lansat povestea cu evadarea, la aflarea căreia, evident, au început să lăcrimeze fel de fel de doamne și domnișoare sensibile.
Dar să presupunem că vaca Hermien chiar a evadat, înțelegând că sistemul urmează s-o ucidă. Asta ne face să constatăm că modelul emancipării la vaci este același cu modelul uman. În toate regimurile represive din istoria omenirii, au existat indivizi care s-au revoltat împotriva sistemului. Prin diferite metode, sistemul i-a redus la tăcere, în primul rând datorită faptului că oamenii, precum vacile, nu i-au urmat. Să ne gândim, în acest sens, la marii disidenți anticomuniști ruși, de genul lui Aleksandr Soljenițîn sau Andrei Saharov, care au fost trimiși cu domiciliu forțat te miri pe unde. Sau, de ce nu, la Doina Cornea sau Vasile Paraschiv. Ia să-i fi urmat românii cu mic cu mare, mai aveam noi acum pe cap clica mafioților post-comuniști?
Soarta vacii olandeze Hermien va fi decisă în scurt timp. Cel mai probabil, ea va fi liberă și își va petrece zilele într-un așezământ pentru bovine. Dar exemplul ei nu va fi urmat de celelalte vaci: ele vor rămâne supuse omului, care le va ucide în abatoare. Vremea emancipării vacilor încă nu a sosit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu