Babele franțuzoaice și ceapa

Se pune în continuare accentul, în societatea românească, pe aspectele secundare ale infracțiunilor și contravențiilor. Mă gândesc, spre exemplu, la acele interminabile lamentații pe tema bietei băbuțe care vinde „și ea” o „legăturică” de ceapă la colțul străzii și este ridicată cu forța de niște jandarmi mătăhăloși, în vreme ce la adăpostul unora dintre instituțiile statului, diverși afaceriști lipsiți de scrupule fură sume impresionante din buzunarele noastre.

Ce ar vrea să spună apărătorii bietei băbuțe? Că legea ar trebui să se ocupe de marii corupți și să-i lase în pace pe micii infractori, contravenienți, evazioniști etc. Adică, mă întreb eu, jandarmii mătăhăloși ar trebui să ignore faptele care se petrec la colțul străzii și, în schimb, să meargă să-i ridice din așternuturi pe alde Mazăre și Vântu? Dar după cum  poate constata oricine, marii infractori, de genul Năstase ori Voiculescu s-au dus fără probleme la pușcărie, cu toate că, în timp ce erau liberi și comiteau fapte de mare corupție, jandarmii mătăhăloși s-au ocupat în continuare de ridicatul băbuțelor care vând ceapă în locuri nepermise. Și atunci care este rostul comparației? Pentru ce sunt căinați cei care fură mai puțin decât marii infractori ai României? Ce ar trebui, cumva să fie permis furtul dar până la o anumită sumă, exact cum vor pesedeii pentru cei care săvârșesc abuz în serviciu? Nu domnilor, furtul e furt și dacă furi un leu și dacă furi un milion. Există posibilitatea de a primi o pedeapsă mai ușoară în anumite circumstanțe și asta este tot. Cât privește bietele băbuțe și buchețelele lor amărâte de ceapă, lucrurile stau la fel: vânzarea cepei se face în locuri special amenajate, numite piețe, indiferent de vârsta băbuțelor, de starea cepei și de preț. Ia să ne gândim cum ar fi ca la Viena sau la Paris să dăm peste bătrâne (că doar sunt și acolo destule) fluturând snopi de ceapă în plin centru? Și să nu-mi spună nimeni că nu există acolo oameni atât de săraci încât să conteze pentru ei orice euro în plus! Vrem să avem orașe ca-n Vest, dar ne comportăm în continuare ca niște balcanici sadea. Nu ne deranjează trotuarele pline de pungi, hârtii și rahați de câine, n-avem treabă cu așa-zisele ghene care duhnesc pestilențial și în jurul cărora gunoaiele stau în mormane, pur și simplu nu ne pasă. Iar când oamenii puși să facă asta ridică o băbuță care încalcă legea sau culeg câinii comunitari dintre gunoaie, le sărim în cap, năpădiți brusc de compasiune, milă creștină și simțul dreptății.