Despre femei

 „Dacă eternul masculin, în termeni ideali, constă în ceea ce aş numi geniul dăruirii – îi explică odată Zacharias Lichter unui tânăr care făcea declaraţii misogine –, eternul feminin l-aş identifica geniului receptivităţii. Numai aşa îmi explic, de pildă, un fapt destul de curios la prima vedere: sentimentul deplinei înţelegeri, al unei înţelegeri stimulatoare, care-mi dă aripi şi mă face să planez în spaţii din ce în ce mai pure, îl am mai rareori cu bărbaţii decât cu femeile, chiar şi cele mai simple.

Mi s-a întâmplat să vorbesc ore întregi, în limbajul meu complicat şi rebarbativ (fără a face nici cea mai mică concesie, fără a coborî, sfătos ipocrit, la un nivel mai cotidian sau mai familiar), cu câte o femeie de serviciu sau cu câte o ţărancă aproape analfabetă venită să vândă zarzavaturi în piaţă şi – dincolo de reacţia imediată, dincolo de micile uimiri speriate sau de chicoteli înăbuşite – simţeam tot timpul bucuria unei comunicări dintre cele mai fecunde şi geniul meu iradia cu o forţă rareori atinsă. Desigur, această înţelegere, această comunicare-molipsire se realiza pe un plan metaverbal. Cuvintele nu mai însemnau nimic, devenind purtătoarele unei energii inefabile, cu totul străină de semnificaţia lor: prezenţa îngerilor stăruia deasupră-le. Pierzându-şi orice individualitate semantică, ele nu mai erau decât nişte simple vehicule ale unei realităţi care se refuză semnului. Prin extraordinara lor receptivitate, femeile pot depăşi cu uşurinţă «convenţionalismul» tipic masculin (prejudecata comunicării exclusiv în limitele codificate ale «limbajului»), participând direct, prin intuiţie, la mişcările esenţiale ale spiritului, la fluxurile şi refluxurile lui, pe care vorbirea le poate transmite, dar fără să le semnifice. Bărbaţii care se plâng că nu pot fi înţeleşi de femei, misoginii de toate felurile, îi cer femeii să se integreze în sistemul lor de convenţii şi stereotipii, să le înţeleagă – în chip cât mai precis şi mai mecanic – limbajul explicit. Or, la majoritatea, acest limbaj explicit n-are nici o acoperire interioară, e rece şi mort.“

Matei Călinescu - Viața și opiniile lui Zacharias Lichter