Am văzut azi imagini cu românul Florinel
Enache întorcându-se acasă într-un cărucior, după ce ambele picioare şi o mână
i-au fost amputate în urma unui eveniment petrecut în Afganistan. Acest om a
fost numit erou naţional şi a fost întâmpinat la aeroport de ministrul
apărării, împreună cu o sumedenie de militari care i-au dat onorul.
De ce este Florinel Enache
primit aşa şi de ce este considerat erou naţional? Pentru că, în 2012,
aflându-se în ţara talibanilor ca plutonier al armatei române, a declanşat fără
să vrea un dispozitiv plantat în nisip, care a explodat. Florinel Enache se
afla acolo prin propria voinţă. Nimeni nu l-a obligat să plece, lăsându-şi aici
familia şi riscându-şi viaţa clipă de clipă. El a ales să plece pentru o diurnă
de 2100 euro lunar, însoţită de curgerea în ţară a unor drepturi. S-a dus la
război pentru o leafă mai bună şi nu pentru a-şi apăra ţara cotropită de
duşmani. S-a dus acolo aşa cum alţi români - dintre cei care nu sunt dispuşi
să-şi asume riscuri majore - se duc să culeagă căpşuni în Spania.
