Dragostea pentru animale

"Animalul a ajuns pentru unii dintre noi să înlocuiască prietenii sau chiar rudele. Întâlneşti persoane care vorbesc despre un câine ca fiind copilul lor. Am rămas uimit când cineva mi-a spus „hai să-ţi arăt băiatul meu” şi în loc de o fiinţă umană, mi-a fost dat să văd un câine.(...) Nu mai ştim ce este important şi ce nu. Vedem din ce în ce mai mulţi tineri care refuză să aibă un copil, dar îşi doresc arzător un animal. Nu sunt împotriva animalelor, dar trebuie să înţelegem că oricât de frumoase şi inteligente ar fi, ele nu pot suplini o fiinţă umană."

Asaltul gugustiucilor

Stau si ma uit la pozele de la Uricani. Parca retraiesc acele clipe minunate. Brusc, un gugustiuc se loveste de fereastra. Nu stiu ce sa cred, lucrul asta se intampla cel putin odata pe saptamana. Richi 2, care doarme langa mine, se sperie si incepe sa latre. Chiar nu stiu ce-i atrage pe gugustiuci la balconul meu inchis.

Crengile de pe care se lanseaza gugustiucii

Tablele si pescuitul

Cat am stat la Uricani, Maria a facut niste lucruri total neobisnuite. De exemplu, a pescuit si a jucat table!

Sandi, proprietarul pensiunii, este un tip foarte simpatic. Dupa ce bei cu el cateva beri sau o sticla de vin, isi da drumul la gura si povesteste. Asa am aflat cam tot ce a facut el in anii 90, cand ajunsese mare afacerist pe pile la partid, partidul fiind, desigur, cel condus de Ion Iliescu. Mi-a spus Sandi cum dadeai lovitura numai cu un simplu cuvant aruncat de Hrebenciuc, care iti putea da exclusivitate la vanzarea de, sa zicem, pliculete de zahar.

La Uricani

In 2009, am mers cu totii la munte. Cand zic cu totii ma refer la: mama, tata, fetita si catelul. Catelul de atunci era Richi 1. La munte. in acel an, a insemnat la Uricani. Sunt acolo niste zone incredibil de frumoase, natura cum rar iti este dat sa vezi. Am locuit la un fel de pensiune, condusa de o familie plecata din Craiova. Pe el l-am retinut ca Sandi. Accesul este foarte interesant. Ajungi cu masina pana unde incepe drumul peste munte.