Cum rezistă comunismul,
totuși, inclusiv după ce a fost condamnat oficial de către președintele statului, este o
întrebare la care voi încerca să dau un răspuns în acest articol. Distincția
este limpede: nu vorbesc de PCR, ci de ideologia acestui partid, numită comunism. PCR a fost redus la câteva grupuri de
nostalgici, nu are sedii, bani, grup parlamentar, practic e o fosilă, sau, cum
ar zice unii, o stafie care încă mai bântuie prin România. Așadar, partidul
care a purtat stindardul comunismului nu mai există. Sau, dacă vreți, există în
maniera în care mai există ISIS. Ideologia PCR nu a trecut cu totul în paginile
cărților de istorie, ci este promovată și acum de unii români, sub devize de
genul „nu tot ce-a făcut Ceaușescu a fost rău”.
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
Se afișează postările cu eticheta Ceaușescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ceaușescu. Afișați toate postările
marți, 19 februarie 2019
luni, 22 ianuarie 2018
Adevărul despre Jeana Gheorghiu
În aceste zile, când devine evident pentru oricine că politicienii ne întorc la vremurile cuplului de tristă amintire Ion Iliescu - Adrian Năstase, mă gândesc din nou la momentul Revoluției și îmi pun întrebarea: cum a fost posibil să rămână în fruntea bucatelor exact comuniștii care au fost pioni de bază ai ceaușismului? Cum de nu a dat lumea de pământ cu ei definitiv, cum de nu au ieșit în față oameni cu vederi largi, deschiși către Europa și adversari ai uresesismului? Cum au reușit să se mențină la putere Bîrlădeanu, Dan Marțian și celelalte lighioane de care nu vreau să-mi mai amintesc? Ion Iliescu i-a luat sub pulpana lui, admit, dar cum de nu s-a trezit lumea după o vreme că suntem conduși de saurienii comuniști care nu ne îndreaptă către Europa ci către neocomunism?
Publicat de
Raul Sebastian Baz
la
08:04
Etichete:
Adrian Năstase,
Africa,
Bîrlădeanu,
Ceaușescu,
Dan Marțian,
Gogol,
Jeana Gheorghiu,
Mihai Dumitru,
PCR,
profesioniști,
Revoluție,
socialism științific,
sociolog,
TVRL
duminică, 30 aprilie 2017
Armaghedodonul
Dodonii care
sălășluiesc, cel puțin sufletește, în rămășițele imperiului sovietic, au nevoie
imperioasă, pentru a putea exista, de un bârlog personal. Bârlogul este un
spațiu fără ferestre, în care dodonul se introduce și în care se simte în
siguranță. El se poate așeza pe vine sau culcat în dreptul intrării și de acolo
poate slobozi către exterior felurite imprecații, blesteme, acuzații,
prevestiri, avertismente etc. Așa cum recunoști un câine după lătrat sau un
motor după turație, pe dodonul bârlogar îl recunoști după discurs.
joi, 10 noiembrie 2016
Femeia și cratița
Posibilitatea
de a invoca principiul corectitudinii politice a determinat multe doamne și
domnișoare sensibile să atace vechile tabu-uri. Unul dintre ele este acela care
pretinde că femeia trebuie să stea la cratiță. Încă mai există în România o
sumedenie de bărbați care se căsătoresc doar ca să aibă pe cineva care să le
gătească și să le spele, în vreme ce ei stau la cârciumă. Femeia, spun aceștia,
nu are altceva de făcut decât să vadă de casă, nicidecum să muncească undeva și
cu atât mai puțin – Doamne ferește – să câștige mai bine decât un bărbat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)