Se afișează postările cu eticheta Dimitar Peev. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dimitar Peev. Afișați toate postările

joi, 29 noiembrie 2012

O noua poveste a lui Dimitar Peev

Un fir din barba lui Mahomed
Nimeni nu poate da înapoi acele ceasornicului, ca sa retrăiască vremea dinaintea naşterii sale. Pentru noi trecutul rămîne ireversibil. Şi totuşi, am vizitat o epocă uitată, am trăit pe Pămînt cu sute de mii de ani în urmă. Eram şi nu eram eu. Am văzut totul „cu propriii mei ochi”, chiar dacă erau ochii altui om, nebănuit, necunoscut. Alt om? Dar îl putem numi oare om? De fapt, nu trebuie să mă grăbesc. Mai bine aş povesti întîmplările în ordinea în care s-au succedat.


duminică, 18 noiembrie 2012

O poveste a lui Dimitar Peev

Experienţa a reuşit
French auzi cum se închise uşa de la stradă, după care scîrţîi şi cea intermediară, de la etaj. Alte cîteva secunde şi Teagle trebuia să apară în laborator. Era imposibil să mai ascundă ceva. Înţelegea şi el că scandalul nu putea fi evitat.
În uşă răsări figura măruntă a doctorului Teagle. Faţa lui rotundă ca o minge era palidă şi numai în obraji îi ardeau două pete de un purpuriu clar. Îşi şterse fruntea de sudoare şi-şi trase răsuflarea:
– Groaznic! Încă nu-mi pot veni în fire. Ce ruşine! Colonelul nici n-a mai dat mîna cu mine. Nu ştiu ce va trebui să facem ca să-l convingem să mai vină o dată.
– Era mai bine dacă nu venea de loc! murmură French printre dinţi.


După mine!