Colhozul

Am facut, zilele astea, un test rapid: i-am intrebat pe unii dintre prietenii mei virtuali cu care imi duc in comun viata de internaut, ce inseamna cuvantul "colhoz". Inainte de a pune intrebarea, i-am pregatit - le-am spus ca vreau un raspuns imediat, nu unul sosit dupa un minut si purtator al unui text gasit cu GOOGLE. Din cinci, niciunul nu a stiut sa-mi spuna. Cu totii stiau ca e ceva sovietic legat de agricultura, dar atat.

Ei bine, daca l-as fi intrebat pe Crin Antonescu, el ar fi stiut cu precizie ce inseamna colhoz, ca doar a fost profesor de istorie. Mi-ar fi spus ca e vorba de un mod de a presta munci agricole in fosta Uniune Sovietica, a carui esenta era plata in produse, in functie de numarul zilelor-munca. Daca erai colhoznic si munceai 28 de zile intr-o luna, primeai mai mult decat ala care muncise doar 26 de zile in luna respectiva. Mai exista si sovhozul, in cadrul caruia, spre deosebire de colhoz, erai platit in bani. O forma de organizare pe care Antonescu trebuie ca o uraste: daca ar fi platit ca un sovhoznic, probabil ca ar muri de foame din prima luna, intrucat n-ar avea nici macar o zi-munca.

Noua razgandire a lui Antonescu

Crin Antonescu devine din ce in ce mai penibil. Declaratiile lui veninoase la adresa Angelei Merkel, a lui Barosso, a comisarilor europeni, vin sa continue lungul sir de imprecatii, injuraturi si golanisme pe care acest individ le-a aruncat ani intregi in capul lui Traian Basescu, nefacand decat sa confirme ipoteza ca ascensiunea rapida si nefireasca pana la demnitatea de presedinte interimar i-a luat mintile si l-a facut sa treaca dincolo de orice bariera, cumva ca un cosmonaut care iese din nava, i se rupe cablul si incepe sa pluteasca liber prin spatiul cosmic, injurand universul si proferand amenintari teribile cu sfarsitul lumii.

Un articol bine scris

Un articol care mi s-a parut bine scris a aparul in Ziarul Financiar, sub semnatura lui Cristian Hostiuc. Este un articol despre alegerile locale. An de an, in perioada asta, apar articole in care se spun lucrurile pe care le spune si Hostiuc. Diferenta e ca multe sunt scrise prost. Cel de acum insa face exceptie si oricum ia in calcul o situatie care acum patru ani nu se regasea pe nicaieri (de exemplu, pe-atunci nu exista UNPR). Titlul articolului e taios ca un ciob: 

Sunteţi vinovaţi! De cum arată oraşul vostru, de primarul vostru şi de ţara voastră! Sunteţi vinovaţi că soarta vă este decisă de un litru de ulei. Voi, toţi cei care nu mergeţi la vot!