Fushimiya, un
negustor de antichităţi din Edo (vechiul nume al oraşului Tokyo) care a trăit
în secolul al XVII-lea, a poposit odată într-o ceainărie dintr-un sat. După ce
şi-a savurat ceaiul, a rămas să privească îndelung ceaşca, pe care de altfel a
plătit-o şi a luat-o cu el. Un meşteşugar din partea locului a aşteptat ca
Fushimiya să plece, apoi s-a apropiat de bătrâna proprietară a ceainăriei şi a
întrebat-o cine era acest străin. Femeia i-a spus că era colecţionarul cel mai
renumit din Japonia şi negustorul de antichităţi al seniorului de la Izumo.