Dacă pe la sfîrşitul
lui ianuarie ai noroc de o zăpadă bună şi te încrezi în carabină, în ochi şi în
mînă, poţi face o vînătoare care iese din cadrul celor obişnuite. Atunci hoinăresc
vulpile în alaiurile lor de nuntă. Pe întinsul zăpezii le vezi de departe. Măiestria
e să le poţi apropia cu sania sau dibuind, pînă la o sută sau două sute de paşi,
de unde le poţi trimite un glonţ. Cadrul peisajului de iarnă e feeric, iscusinţa
ţi-e pusă la probă, împuşcătura e frumoasă, succesul — daca te încununează — îţi
dă mulţumire.
