duminică, 22 noiembrie 2015

Un măr și-o pară

Am avut de curând o discuție pe Facebook (unde altundeva) pe tema liberului arbitru. Eu susțineam, laolaltă cu adepții determinismului, că dacă Dumnezeu este omniscient, înțelegând prin asta inclusiv cunoașterea viitorului, atunci eu nu mai am libertatea de a alege, întrucât întotdeauna alegerea mea va fi cea pe care o știa Dumnezeu de la bun început. Faptul că o ființă atotputernică și omniscientă ȘTIE că eu, pe data de 22.11 voi urca pe Facebook o poză cu Charles de Gaulle este o constrângere pe care el o exercită asupra mea. Pot să-mi închipui că am ales de unul singur să urc poza și că dacă nu aveam chef n-o urcam, dar asta este doar o amăgire: cum aș fi putut să n-o urc, câtă vreme Dumnezeu știa că o voi urca? Ar fi însemnat să fac altfel decât știa Dumnezeu! Dar el este atotștiutor!
Am făcut următoarea remarcă: „Dacă STIU ca tu, maine la ora 12, o sa ai in fata o farfurie in care se vor afla un mar si o para si mai STIU ca tu vei alege para, inseamna ca tu maine nu vei putea alege marul, pentru ca daca l-ai alege, ar insemna ca eu de fapt NU AM STIUT ca o sa alegi marul si atunci eu nu mai sunt ATOTSTIUTOR.
Răspunsul a fost: „Deja suna a matematica. Daca ai fi Dumnezeu ai sti ce aleg chiar daca alegerea mea ar fi in ultima secunda”.
Dar exact asta spuneam și eu! Dumnezeu ȘTIE, iar eu nu am posibilitatea să fac altfel decât știe el.
Am insistat: „Dumnezeu stie ca tu o sa alegi para. Spune-mi, crezi ca o sa poti alege marul?
La care persoana cu care discutam mi-a dat următoarea replică: „Lucrurile stau putin altfel decat logica mintala, lucrurile sunt mult mai profunde si sunt chestii care nu se patrund doar cu mintea, cert e ca Dumnezeu este o energie necreata atat de mare si puternica incat nu ne dam seama, dar El ne da valoare si puterea si posibilitatea de a alege intre doua lucruri foarte importante - intre viata si moarte si aici e vb de viata vesnica sau adancul mortii sufletesti; Dumnezeu, atat de mare si puternic, se coboara intr-o scanteie din sufletul omului, iar omul ce face? Se poate face rug aprins de iubire si viata, sau poate sa acopere scanteiuta si sa o invaluie in intuneric”.
Din punctul meu de vedere, acest text nu conține niciun fel de răspuns la întrebarea simplă: poți să alegi mărul dacă Dumnezeu ȘTIE că o să alegi para? E un text care în preamărește pe Dumnezeu și cam atât.
Iată cum a decurs discutia in continuare. Eu sunt EU și persoana cu care discut este EA.

EU:  OK, dar vrei sa-mi raspunzi la intrebare? Crezi ca vei putea alege marul?
EA:  Raspunsul l-am dat mai inainte, depinde unde duce alegerea mea
EU:  Pai nu prea l-ai dat. Un raspuns ar suna asa: „da, cred ca as putea alege marul” sau „nu, nu cred ca-l voi putea alege”.
EA:  Cred ca emitem pe unde diferite, eu nu merg pe logica mintala ci pe simtire spirituala, eu pot sa imi aleg para, dar pot sa chimb pe ultima secunda alegerea, asa cum a facut talharul pe cruce, iar raspunsul l-a primit pe masura alegerii sale
EU: Dar noi discutam folosindu-ne mintile, nu stiu cum e sa discutam fara sa folosim „logica mintala”.
EA:  Mai simplu.
EU:  Mai simplu de atat nu se poate. Daca eu te intreb „cartea aia costa 20 de lei sau 28 de lei?” nu poti sa-mi raspunzi nici spiritual si in nici un alt mod decat spunandu-mi cat costa.
EU: Cat despre talharul ala, Dumnezeu crezi ca nu a stiut ce alegere va face pe cruce?
EA: Ba a stiut, tocmai, dar talharul e cel care a ales, uneori ni se intampla ca in viata sa alegem un lucru de folos chiar in ultimul moment
EU: Foarte adevarat, dar daca Dumnezeu a stiut, inseamna ca talharul nu ar fi putut alege altfel
EA:  Te amuzi pe seama mea
EU:  Nici pomeneala, incerc doar sa te lamuresc ca daca Dumnezeu cunoaste viitorul, atunci noi nu mai avem liber arbitru.
EA: Fiecare cum crede, eu nu ma cunosc, fac unele incercari prin invatatura si autodescoperire, dar Dumnezeu ma cunoaste, insa imi da liberul arbitru. Nu, liberul arbitru nu iti este luat chiar daca stie ce vei alege
EU: Pai asa e simplu, intr-adevar... poti sustine orice si apoi, daca te intreaba omul ceva concret, incepi sa-i spui fel de fel de lucruri, evitand raspunsul
EA:  Nu am evitat, tocmai am raspuns dupa cum eu am perceput lucrurile, dar multi oameni de specialitate care au scris carti intregi despre acest lucru, despre esenta si sensul vietii noastre, oameni care chiar au avut ceva de spus... Eu sunt prea mica, ceea ce pot sa fac este sa te trimit la o parte din acesti oameni, Sf. Ioan gura de aur, Sf. Vasile cel Mare, sf. parinti ai Filocaliei, sf. parinti ai secolului III, IV, literati, teologi, filozofi, Constantin Noica, Paul Evdokimov, pr. Dumitru Staniloaie si multi multi altii, Serafim de Sarov, etc. etc. Oare sa fie doar un nr.de oameni, niste visatori? Oameni care au studiat intreaga viata, dar care au avut si foc in inima
EU:  Pai de ce as citi eu mii de pagini ca sa aflu raspunsul la o intrebare fantastic de simpla ca aia cu marul si para?
Iata un exemplu la fel de simplu: azi la ora 12 ai avut de ales intre a bea o cafea sau un ceai.
Dumnezeu stia de la inceputul timpului ca ai sa bei o cafea, ceea ce s-a si intamplat.
Ti-ai inchipuit ca poti alege intre cafea si ceai, dar de fapt ai facut singurul lucru pe care il puteai face: ai baut o cafea.
Doar nu ai fi putut face altfel decat stia Dumnezeu ca o sa faci!
EA: Puteam sa beau ceaiul, Dumnezeu stia ce aleg, dar eu nu stiu ce stia Dumnezeu
EU:  Daca ai fi baut ceaiul, atunci Dumnezeu nu ar fi stiut asta, l-ai fi pacalit, el stia precis ca tu o sa bei cafeaua.
EA:  A alege nu e doar inchipuirea noastra, alegerea exista de la inceput, din moment ce spui alege. Dumnezeu nu ma obliga sa aleg ce vrea El
EU:  Dar nu poti face altfel decat STIE el de la inceput.
EA:  Pai asta vreau sa spun ca El stie ce aleg, dar imi da posibilitatea de a alege, e lucrul pe care mi l-a daruit dintru inceput
EU:  Vrei sa spui ca el ti-a lasat posibilitatea de a alege ceaiul cu toate ca stia ca o sa bei cafeaua?
EA:  Da
EU:  So, atunci ne aflam in situatia in care tu faci altceva decat STIE Dumnezeu ca o sa faci
EA:  Nu
EU:  Ba da. El stie ca o sa bei cafeaua si cand colo tu bei ceaiul
EA:  Nu, problema e ca eu nu stiu ce stie Dumnezeu ca voi alege, dar El imi da posibilitatea de a alege si eu aleg. El spune: stau la usa si bat, de Mi se va deschide voi intra si voi cina cu tine, clanta este pe partea ta, adica tu esti cel care actionezi El la usa. El stie ce vei alege, dar vine la usa ta si asteapta, iar tu ca om esti cel ce alegi
EU:  Adevarat ce spui. Dar el stia ca bei cafeaua si tu ai baut ceaiul. Asta inseamna ca Dumnezeu nu a stiut dinainte ce vei face tu.
EA:  Este doar o presupunere ceea ce spui, eu nu pot cuprinde pe Dumnezeu și cunoașterea lui, e ca și cum aș vrea să pun un ocean intr-o gropiță făcut pe nisip, încă odată îți spun: rămâne ca problemă de logică - eu nu știu ce știe Dumnezeu ca voi alege

Intr-o altă postare, voi descrie cum am ajuns la concluzia că la urma urmei, EA are dreptate: putem renunța la logică și putem crede că ne facem singuri alegerile.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!