Cazul „Cu ochii lor”
De câte ori se întâmplă câte ceva într-un colţ uitat de timp al ţării noastre, fie că alunecă vreun teren, fie că intră nişte mineri în grevă, fie că e secetă etc, imediat cei implicaţi apar la televizor şi cer ca toţi aleşii şi numiţii neamului să se prezinte la faţa locului. După care, din dorinţa de a câştiga voturi, politicienii se duc prin respectivele văgăuni, se plimbă de colo colo, clatină din cap compătimitor, dau mâna cu cei în suferinţă, fac promisiuni din cele mai aberante, apoi pleacă mulţumiţi. Oamenii rămân cu problemele lor, nimeni nu-i ajută în mod real cu nimic, dar ei sunt fericiţi: acum nimic nu mai e ca înainte, a fost premierul printre noi, a zbierat puţin la prefect, a luat-o cu „fă” pe aia de la mediu, ne-a zis că alocă fonduri, gata, putem să stăm liniştiţi.