O doamna pe doua voci

Tot scriind despre Svejk, mi-am amintit de o fosta profesoara de biologie, doamna Iuncu. Cred ca am facut cu dumneaei biologie prin clasa a saptea. Era o femeie deosebit de interesanta. Corpolenta, insa mie mi se parea evident ca fusese o femeie frumoasa. In special ochii ei ma fascinau intr-un anume fel pe care nu-l puteam intelege. Chipul ei este singurul pe care l-am desenat in viata mea si ceea ce am izbutit sa fac era aproape o poza. Stateam in ora si o desenam, habar n-avea dumneaei cu ce ma ocup eu. Intreaga opratiune, foarte migaloasa, a durat cateva zile bune. Dar apoi, aproape ca nu-mi venea sa cred cat de mult semana desenul cu originalul. Imi pare extraordinar de rau ca am pierdut acea foaie.