"Buhu" era o buhă mare, pe care mi-o adusese de pui paznicul Petre C, luată dintr-un cuib din stîncile Săcelului de pe Iară. A crescut, s-a făcut mare şi s-a îmblînzit, încît nici nu mai trebuia s-o ţin încuiată; umbla prin curte, se avînta pînă pe acoperiş, lua frumos din mînă hrana şi cunoştea pe cei ai casei; se burzuluia numai la străini. Cred că era bărbătuş — nu ştiu. În altă primăvară, Petrea a mai adus un pui. Am fost curios cum îl va primi bătrînul. L-a primit bine; nu-l pizmuia de la mîncare, stăteau în acelaşi adăpost, cînd se apropia cîine sau mîţă se înfoia şi bătea din cioc ameninţător, sărea cu ghearele ca să apere.
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
Se afișează postările cu eticheta bufnita. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bufnita. Afișați toate postările
marți, 7 august 2012
luni, 23 aprilie 2012
O povestioara indiana din secolul IV
NEGUSTORUL ŞI PRIETENUL SĂU
A fost cândva un
negustor care îşi dorea mult de tot să facă o călătorie lungă. Cum nu era prea
bogat, şi-a spus: „Ar fi înţelept ca înainte de a pleca, să-mi las o parte din
avere aici în oraş, căci dacă la drum mă voi întâlni cu necazurile, să am din
ce trăi când m-oi întoarce”. În acest scop, i-a încredinţat unuia dintre prietenii
săi un mare număr de drugi de fier, care alcătuiau partea cea mai însemnată a
averii sale, dorind ca acesta să i le păstreze în timpul cât avea să lipsească
de acasă. Apoi şi-a luat rămas bun şi s-a tot dus.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)