Călcarea poruncilor de către copaci

De câte ori merg cu mașina și trec printre lungi șiruri de arbori, mă întreb ce-or zice ei când văd camioanele pline cu trunchiuri de copaci doborâte de ne-sațiul omenesc. Cum ar fi, mă întreb mai departe, să stau pe marginea unui drum și să văd trecând camioane pline cu corpuri omenești, fără să am habar de unde vin și unde se duc, de ce nu au viață, cine le-a decapitat, ce n-au făcut bine... Chiar așa, mă duc încă și mai departe cu gândul, cu ce au greșit copacii? Ce nu au făcut cum trebuie? Au călcat vreo poruncă de-a lui Dumnezeu? Le-a spus Creatorul să se ridice și să umble, iar ei n-au ascultat? Mie mi se pare că dacă se pune problema greșelii, nimeni nu-i poate sta omului alături.

Aleea copacilor contorsionati

Daca traversezi parcul din Bad Nenndorf, ajungi la o alee, un fel de poteca larga, strajuita de niste copaci imensi, contorsionati si incalciti de nu-ti vine a crede ca exista asa ceva pe pamant. Poteca te scoate, prin spatele orasului, la cimitir. Pe parcurs, se bifurca de mai multe ori, generand un mic labirint. Vezi pe-acolo alergatori, batrani care se plimba cu cateii, in general pe-acolo se duce lumea sa ia o gura de aer curat. Pe aleile alea am gasit niste pietroaie purtatoare de placi, care par a fi dedicate unui general cu nume polonez, care s-a incaierat pe-acolo cu niscai banditi. Nu stiu sa traduc ce scrie pe placi, asa ca oricine ma poate ajuta, e binevenit. Iata: