Bătrânii, se spune, sunt înțelepți. Pur și simplu când vezi un bătrân cu barbă albă te și gândești: omul asta trebuie să fie un înțelept. De ce oare se face asocierea asta, mi-e greu să pricep. Există tot felul de bătrâni: unii sunt frumoși, alții nu, unii au barbă albă alții nu au deloc. Unii sunt blânzi și buni, alții sunt răutăcioși și clevetitori. Unii sunt ageri la minte, alții senili. Și tot așa. De unde și până unde ideea că bătrânii sunt neapărat înțelepți, rămâne un mister.
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
Se afișează postările cu eticheta intelepciune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta intelepciune. Afișați toate postările
marți, 23 octombrie 2012
vineri, 30 martie 2012
Experiența inutilă
Unul dintre micile panseuri din lista pe care am urcat-o mai devreme spune așa: experiența e ceva care se obține atunci când nu îți mai e de folos. O vorbă înțeleaptă, fără discuție. Aici nu e vorba de experiența în cine știe ce job, nici de experiența la făcut plăcinte, ori la scufundat în ape reci. E vorba de experiența mare, a vieții în ansamblul ei. Experiența care te ajută să discerni binele de rău, să faci alegeri importante în mod corect, să ii poți învăța pe alții. Experiența asta se identifică, la un moment dat, cu înțelepciunea. Din păcate, ea vine la vârsta când nu o mai poți folosi, pentru că ești mai interesat de problemele de sănătate - iată tristul adevăr. Mulți își dau seama de asta, numai ce-i auzi zicând; „oh, ce n-aș da să am din nou 20 de ani și mintea de acum”. Din fericire, asta nu se poate. Păi cum ar fi să trăim într-o lume în care tinerii de 20 de ani sunt înțelepți și plini de experiență? Nici nu vreau să mă gândesc!
miercuri, 4 ianuarie 2012
Inadecvarea
Azi dimineata, in stare de semi-trezie, ma obseda un gand legat de inadecvarea mea - si cred ca a multor alti oameni - la momentul pe care-l traiesc, la varsta pe care o am. Cand eram mic, pe la 13-14 ani, tin minte cat de mult imi doream sa ard etapele mai repede si sa am 25-30 de ani. Am ajuns acolo pe nesimtite, am trecut, iar acum nu stiu ce n-as da ca sa fiu din nou de 13-14 ani. Diferenta e ca atunci imi doream ceva posibil, acum insa...
Cunosc insa si oameni care sunt multumiti cu momentul actual, nu au regrete, ba chiar spun ca nu le-a placut copilaria. Cunosc inclusiv pe cineva care spune ca abia asteapta sa imbatraneasca, pentru ca atunci va fi dobandit intelepciune.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)