Dreptatea bahică

Într-o vreme, ca student, am locuit la un unchi de-al meu, pe numele lui - Hurmuz. E ceva să ai un unchi pe care să-l cheme în felul ăsta. „Cum te cheamă? - Baz. Şi unde locuieşti? - La Hurmuz”. Omul fusese decan al Facultăţii de Istorie, apoi se dusese ca cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Un tip de viaţă, căruia îi plăceau băutura, mâncarea şi femeile. Din când în când, veneau pe-acolo diverşi amici şi amice, de-ai lui sau de-ai mei, n-avea mare importanță. A fost o perioadă cu adevărat boemă a vieţii mele, despre care o să povestesc probabil mai pe larg.