Ieri, 28.03, am aflat sentința dată de prima instanță în dosarul „Gala Bute”. Personajul cel mai important implicat în acest caz este fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea. Ea a primit o condamnare la 6 ani de închisoare și trebuie să restituie sume foarte mari, de ordinul milioanelor de euro. Urmează, desigur, apelul, la care orice este posibil, inclusiv ca Elena Udrea să fie achitată sau să primească 21 de ani, așa cum a cerut DNA. Până atunci, este de remarcat și analizat modul în care românii reacționează la aflarea veștii.
Desigur că reacția dodonilor noștri - mă refer la cei care militează neabătut pentru ieșirea din UE, pentru patriotismul deșănțat, pentru venerarea bisericii lui Teodosie Snagoveanul, care înjură birjărește la „Ciocloș”, „Luluța”, „Plicușor Ban” etc, este cea așteptată: frisoane de bucurie, comentarii pline de satisfacție, regrete că sentința a fost prea mică și altele asemănătoare. Cu toate că pare greu de crezut, acești oameni exultă la aflarea știrii despre victoria DNA asupra „Lenuței” și, simultan, militează pentru ca „Luluța și Lazăr să nu mai aresteze după bunul lor plac”. Ei vor, evident, întoarcerea la binomul de tristă amintire Stănoiu - Năstase, când dosarele erau pornite doar dacă se hotăra la partid și arestările se făceau aproape exclusiv din tabăra celorlalți. Dar opiniile dodonilor de România chiar nu au, la urma urmei, niciun fel de relevanță.
Interesantă mi se pare reacția celor pe care nu-i poți suspecta că sunt nici pro-europeni, nici dodoni. Pentru că există o categorie importantă de români care nu discută politică, nu comentează evenimentele importante - nici măcar Brexitul, nu se inflamează când află ultimele potlogării și abuzuri ale aleșilor. Ei sunt preocupați cu urcatul pe Facebook a unor poze cu pisici, bebeluși, îngerași și peisaje frumos colorate, ne urează tuturor o zi bună sau un week-end plăcut și dau like-uri în stânga și în dreapta, pentru a satisface pe toată lumea. Ei bine, condamnarea lui Udrea i-a făcut și pe ei să-și dea drumul la resentimente: „numai 6 ani? parcă era vorba de 21” „dar banii?” „slavă domnului”, „sper să putrezească acolo”. Se exprimă până și credincioșii habotnici, ăia care, auzind că a murit un criminal care a lichidat în chinuri trei sute de copii, își fac cruce și zic „Dumnezeu să-l ierte”. Auzind ei de condamnarea lui Udrea, încep să spună ceva despre dreptatea divină - așa e Dumnezeu, bun, îi bate pe păcătoși de nu se văd.
Nimic din toate astea atunci când a fost vorba de Monica Ridzi, fost ministru și ea, condamnată la fel ca Udrea pentru diverse potlogării. Nu l-am auzit atunci pe crocodilul CTP șuierând printre dinți răutăți cu picături de fiere ca acum. N-am văzut doamne și domnișoare sufocându-se de ură și deversând blesteme. Dimpotrivă, multe au fost cele care au căinat-o pe biata Ridzi, care era foarte bolnavă, nu suporta regimul de detenție etc.
Motivul acestui tratament diferențiat este unul singur: aspectul lui Udrea, combinat cu siguranța de sine pe care a arborat-o sistematic. Udrea se îmbracă bine, scump și provocator. Doar atât și ar fi de-ajuns pentru sute de mii de românce care ar vrea să-și mai poată permite să umble cu fustă scurtă, să se îmbrace de la Zara și să-și arunce pantofii, nu să se ducă la cizmar cu ei. Sunt sigur că Udrea a fost și este conștientă de efectul pe care-l produce asupra gospodinelor care citesc Sandra Brown. Și sunt sigur că exact asta o excită cel mai mult și o determină să le râdă în nas tuturor acestor doamne și domnișoare. E viciul ei, perversiunea ei și acum plătește pentru că nu și-a strâns și ea părul la spate, ca Ridzi și nu s-a purtat în fuste lungi, cernite și pantofi obișnuiți, fără toc. Când spun că plătește, nu mă refer la sentință, probabil că ea ar fi fost aceeași. Nu, plata e în înjurături, blesteme și vorbe grele care îi sunt adresate cu sutele de mii. Și nu numai de către doamnele și domnișoarele care se îmbracă de la butic.
Bărbații o înjură și ei pe Udrea, la pachet cu Băsescu. Foarte mulți sunt convinși că ea a fost amanta președintelui și asta îi scoate din minți. De ce? Simplu, pentru că ar fi dat orice să fie amanta lor. Sunt sigur că Udrea este conștientă de efectul ăsta și atunci a ales să supraliciteze, expunându-se ba pe plajă, ba prin localuri, cu nurii la vedere, așa încât domnii furibunzi să simtă o frustrare încă și mai mare privind-o. Și acum, când ea riscă pușcăria, acești domni se simt cumva răzbunați - „să vezi numai ce-o să pățească ea acolo, ce violuri cu perversiuni o să îndure, ca să-i iasă din cap orgiile de la Cotroceni cu Băsescu”. Ăsta e nivelul nostru și Udrea știe foarte bine, dar a ales să joace un joc periculos, cu toate că nu a obligat-o nimeni.
Desigur că reacția dodonilor noștri - mă refer la cei care militează neabătut pentru ieșirea din UE, pentru patriotismul deșănțat, pentru venerarea bisericii lui Teodosie Snagoveanul, care înjură birjărește la „Ciocloș”, „Luluța”, „Plicușor Ban” etc, este cea așteptată: frisoane de bucurie, comentarii pline de satisfacție, regrete că sentința a fost prea mică și altele asemănătoare. Cu toate că pare greu de crezut, acești oameni exultă la aflarea știrii despre victoria DNA asupra „Lenuței” și, simultan, militează pentru ca „Luluța și Lazăr să nu mai aresteze după bunul lor plac”. Ei vor, evident, întoarcerea la binomul de tristă amintire Stănoiu - Năstase, când dosarele erau pornite doar dacă se hotăra la partid și arestările se făceau aproape exclusiv din tabăra celorlalți. Dar opiniile dodonilor de România chiar nu au, la urma urmei, niciun fel de relevanță.
Interesantă mi se pare reacția celor pe care nu-i poți suspecta că sunt nici pro-europeni, nici dodoni. Pentru că există o categorie importantă de români care nu discută politică, nu comentează evenimentele importante - nici măcar Brexitul, nu se inflamează când află ultimele potlogării și abuzuri ale aleșilor. Ei sunt preocupați cu urcatul pe Facebook a unor poze cu pisici, bebeluși, îngerași și peisaje frumos colorate, ne urează tuturor o zi bună sau un week-end plăcut și dau like-uri în stânga și în dreapta, pentru a satisface pe toată lumea. Ei bine, condamnarea lui Udrea i-a făcut și pe ei să-și dea drumul la resentimente: „numai 6 ani? parcă era vorba de 21” „dar banii?” „slavă domnului”, „sper să putrezească acolo”. Se exprimă până și credincioșii habotnici, ăia care, auzind că a murit un criminal care a lichidat în chinuri trei sute de copii, își fac cruce și zic „Dumnezeu să-l ierte”. Auzind ei de condamnarea lui Udrea, încep să spună ceva despre dreptatea divină - așa e Dumnezeu, bun, îi bate pe păcătoși de nu se văd.
Nimic din toate astea atunci când a fost vorba de Monica Ridzi, fost ministru și ea, condamnată la fel ca Udrea pentru diverse potlogării. Nu l-am auzit atunci pe crocodilul CTP șuierând printre dinți răutăți cu picături de fiere ca acum. N-am văzut doamne și domnișoare sufocându-se de ură și deversând blesteme. Dimpotrivă, multe au fost cele care au căinat-o pe biata Ridzi, care era foarte bolnavă, nu suporta regimul de detenție etc.
Motivul acestui tratament diferențiat este unul singur: aspectul lui Udrea, combinat cu siguranța de sine pe care a arborat-o sistematic. Udrea se îmbracă bine, scump și provocator. Doar atât și ar fi de-ajuns pentru sute de mii de românce care ar vrea să-și mai poată permite să umble cu fustă scurtă, să se îmbrace de la Zara și să-și arunce pantofii, nu să se ducă la cizmar cu ei. Sunt sigur că Udrea a fost și este conștientă de efectul pe care-l produce asupra gospodinelor care citesc Sandra Brown. Și sunt sigur că exact asta o excită cel mai mult și o determină să le râdă în nas tuturor acestor doamne și domnișoare. E viciul ei, perversiunea ei și acum plătește pentru că nu și-a strâns și ea părul la spate, ca Ridzi și nu s-a purtat în fuste lungi, cernite și pantofi obișnuiți, fără toc. Când spun că plătește, nu mă refer la sentință, probabil că ea ar fi fost aceeași. Nu, plata e în înjurături, blesteme și vorbe grele care îi sunt adresate cu sutele de mii. Și nu numai de către doamnele și domnișoarele care se îmbracă de la butic.
Bărbații o înjură și ei pe Udrea, la pachet cu Băsescu. Foarte mulți sunt convinși că ea a fost amanta președintelui și asta îi scoate din minți. De ce? Simplu, pentru că ar fi dat orice să fie amanta lor. Sunt sigur că Udrea este conștientă de efectul ăsta și atunci a ales să supraliciteze, expunându-se ba pe plajă, ba prin localuri, cu nurii la vedere, așa încât domnii furibunzi să simtă o frustrare încă și mai mare privind-o. Și acum, când ea riscă pușcăria, acești domni se simt cumva răzbunați - „să vezi numai ce-o să pățească ea acolo, ce violuri cu perversiuni o să îndure, ca să-i iasă din cap orgiile de la Cotroceni cu Băsescu”. Ăsta e nivelul nostru și Udrea știe foarte bine, dar a ales să joace un joc periculos, cu toate că nu a obligat-o nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu