luni, 6 martie 2017

Despre adevărata neputință

Există două tipuri de situații în care omul spune „asta nu se poate”. Prima este exemplificată de cel care stă în fața muntelui Everest și se întreabă dacă l-ar putea cuceri, ca să calce și el acolo unde a pus prima dată piciorul Edmund Hillary. Omul e trecut de 50 de ani, are burtă, este dependent de tutun, de alcool și de mâncare, n-a mai mers pe jos de treizeci de ani, respiră greu, e depresiv etc etc. Fără nicio îndoială, răspunsul lui este „asta nu se poate”.
Și totuși... Cine-l poate împiedica pe acel om să își schimbe viața începând chiar din acea clipă? Tot ce are de făcut este să renunțe la viciile lui, să meargă la antrenamente fizice, să slăbească, să își fortifice organismul. După o vreme, perspectiva i se va schimba. Ascensiunea pe Everest nu va mai fi ceva imposibil, ci se va transforma în ceva extrem de dificil. Și atunci, omul va începe ascensiunile, mai întâi pe dealurile dimprejurul casei, apoi pe munți, va urca piscuri tot mai înalte, se va cățăra pe stânci verticale, va începe să folosească echipament specific, va ajunge să facă trasee la care înainte nici nu visase. În cele din urmă se va duce pe trasee grele, pe ghețari, pe vârfuri cu zăpezi eterne. Și iată că la un moment dat, ascensiunea pe Everest nu i se va mai părea extrem de dificilă, ci doar grea și periculoasă. Dacă va urca sau nu pe Everest, nu mai are nicio importanță pentru ceea ce scriu aici.
A doua situație în care omul spune „asta nu se poate” este exemplificată de cel care stă așezat în fotoliu, cu o figură îngândurată și își dorește să mai fie odată copil. Nu doar să închidă ochii și să-și imagineze că a călătorit în timp, să se vadă alergând în pantaloni scurți, să tragă cu praștia etc. El vrea să se întoarcă acolo cu adevărat. Și, desigur, va fi obligat să accepte că „asta nu se poate”, indiferent cât s-ar pregăti, cât s-ar ruga, la cine ar apela etc. Aceasta este adevărata neputință.
Soluția, pentru o viață liniștită, este să nu-ți dorești cele care te obligă să te confrunți cu adevărata neputință.


Un comentariu:

După mine!