Targul de Craciun (3) - personaje

Targul de Craciun (2)

Targul de Craciun(1)

In centrul istoric al Hanovrei s-a deschis un targ de Craciun. Are si un nume imposibil in germana, pe care nu ma mai chinui sa-l reproduc aici. Alaltaieri, l-am vizitat, asadar nu am cumparat nimic, doar ne-am uitat. Ieri, ne-am dus din nou si am cumparat niste maruntisuri de genul papuci pentru cadourile mosului. De data asta, am avut si camera la mine, asa ca am facut o sumedenie de poze, pe care o sa le urc in doua sau trei transe. Nu le mai triez, nu le mai aranjez, le pun cum au venit la rand. Uite:

Spartul targului

Targul pentru bebelusi, prescolari, parinti si viitoare mamici s-a terminat intr-o maniera alienata, parca desprinsa din filmul lui Antonioni "Blow Up". Stiu ca lumea nu se uita la astfel de filme, oamenii prefera "Avatar" si alte nazbatii, dar eu, unul, nu cred ca o sa pot vreodata sa ma desprind din Blow Up. Tocmai de aia "spartul targului" de la Timisoara a reprezentat, din punctul meu de vedere, un succes total. Ce s-a intamplat acolo a fost pur si simplu fabulos. E vorba de o tombola, la care am pus si eu niste carti. Nu stiu exact cate premii au fost, oricum exista un cos mare, plin cu bilete puse acolo de vizitatorii targului. Aproape de ora 17, sacul a fost rasturnat pe covor si niste copii fericiti au venit si au inceput sa traga bilete. Unul dintre organizatori citea numele de pe bilet, spunea premiul pe care l-a castigat posesorul biletului, il mai citea odata, dupa care trecea la urmatorul, oferit generos de alt copil. Fapt e ca nimeni, absolut nimeni dintre castigatori nu era acolo, ca sa-si incaseze premiul. Totul se petrecea in gol, intr-un fel de univers paralel, exact ca in partida de tenis de la sfarsitul lui Blow Up. Uitati-va, trei minute trec repede...

http://www.youtube.com/watch?v=9o11LTgXPtM

Cand au venit la rand cartile mele, am sperat sa vad pe cineva ca vine sa-si ridice premiul, un copil, ceva, pentru care sa scriu o dedicatie. As, n-a venit nimeni. Dar sincer sa fiu, daca ar fi venit careva, tot farmecul s-ar fi stins. Rezultatul: am dat carti cu personaje inventate unor copii absenti, care au participat la o tombola virtuala. Ah, ce bine am putut sa ma simt!
Let me take you down, 'cause I'm going to Strawberry Fields.
Nothing is real ...

Bătaia de joc de la Real - arzătoarea și cașcavalul

Afacerea cu târgurile pare a fi extrem de simplă și profitabilă. Toată treaba e să faci o firma cu obiectul ăsta de activitate, apoi să te pui pe treabă. Practic, cucoanele care au organizat târgul de la Real, nu au făcut nimic altceva decât să meargă la conducerea supermarketului și să discute tarifele. S-au înțeles pe o sumă, au socotit un tarif pe metrul pătrat care să le acopere contractul cu Real și să le aducă profitul dorit, după care s-au pus pe dat anunțuri. Când numărul clienților a devenit îndestulător, au răsuflat ușurate: treaba lor se încheiase și nu mai aveau de făcut decât să își ia banii.

Targul de la Real

Pentru ca am scris de Ali, mi-am amintit de o experienta unica pe care am trait-o amandoi dupa ce eu m-am intors de la Gaudeamus. Succesul pe care l-am avut acolo, m-a facut sa caut cu febrilitate alte targuri la care m-as fi putut duce cu cartea de povesti. Si, prin decembrie, am gasit ceva foarte interesant:

Targul cadourilor de iarna
1-6 decembrie 2010
la Galeria Real 2