Efectul Tom si Jerry

In sfarsit am inteles de ce continua sa existe oameni care nu ar pregeta sa-l jupoaie de viu pe Basescu si ar faca asta cu atata grija, incat operatiunea sa dureze saptamani intregi. Sincer, m-am gandit ca dupa ce o sa preia uselistii puterea si romanii o sa vada ca nu sunt decat o banda de talhari, mai rea inca decat banda lui Nastase, mi-am inchipuit, cum ziceam, ca lumea o sa dea cu ei de pamant. Cu toate aste, iata, USL sta extrem de bine in sondaje, cumva contra naturii. Si cum pentru toate lucrurile trebuie sa existe o explicatie si cum intotdeauna, fara exceptie, asupra oricarui fapt exista cel putin doua interpretari distincte, romanii au de ales si aici intre mai multe puncte de vedere. 

Mica Viena a jegului

In urma postarii unor fotografii pe care le-am facut saptamana trecuta la Timisoara, am primit un mesaj de la un amic, care suna asa:

"Ma sochezi. Am zeci de cunoscuti si neamuri care dupa o scurta sedere prin tari de'astea bine maturate, repede devin moralisti. Pai ce vreti? Sa matur eu, sa le zugravesc eu casele tiganilor (multe din cele pozate de tine)?"

Mi se pare ca aici avem de-a face cu o perspectiva gresita. In niciun caz amicul meu si niciun alt cetatean al vreunui tari de pe pamant nu trebuie sa se apuce si sa mature ori sa zugraveasca in locul altora. Pentru asta exista municipalitate, pentru asta mergem si votam primari si consilieri: ca sa rezolve problemele localitatilor in care traim. Nu numai ca-i votam, dar le dam si bani, sub forma de impozite si taxe.

Calcaiul in televizor

Mi se intampla cateodata sa ma uit la televizor, pe un post local, exact cand vine oficialul sa ne explice cum stau lucrurile. Cand spun post local, nu inseamna neaparat unul din Timisoara. Nu, ultima data s-a intamplat la Giurgiu, cand eram in vizita la amicul meu Velicu. Iar cand spun oficialul, ala poate fi oricare din administratie: primar, vice, director de birou, presedinte de comisie etc. De obicei, oficialul isi structureaza interventia in doua parti Prima este dedicata laudei de sine, in care ne arata cat de multe si cat de bune a facut el pentru oras, cu toate ca tot felul de forte malefice s-au opus. A doua este destinata explicatiilor complexe date nerealizarilor. Aici, se vorbeste mereu despre fel de fel de lucruri intamplate la nivelul guvernului si a ministerelor, ni se explica foarte amanuntit, intr-un limbaj tehnic, cum au circulat banii pe cai interzise, cum s-au impotmolit hotarari ale consiliului prin hatisurile din prefectura si multe multe altele. Atat de enervant devine totul, incat mie imi vine sa bag un calcai in televizor, cu viteza cu care zboara mingea din racheta lui Nadal.