Pensionari in tramvaie

In toate socotelile electorale pe care le vad - ma refer la cele facute de amatori, pe forumuri, pe bloguri, pe pereti, pensionarii sunt luati in calcul ca fiind votanti de stanga, adica sunt numarati la Ponta. Este plauzibila o asemenea incadrare? In opinia mea nu. Pentru ca nu cred in existenta unui prag de varsta dincolo de care obligatoriu toata lumea devine de stanga.

Autobuze si tramvaie

Marti, miercuri si joi, cum spuneam, am fost nevoit sa rezolv transportul scolar al fiica-mii cu autobuze si tramvaie. Pentru asta, m-am pregatit temeinic. Am rugat-o pe Christine sa sune la firma de transport (USTRA) si aia ne-au dat legaturile, la minut. Am scris toate pe o hartie si am bagat-o in portofel. Am invatat pe de rost niste intrebari in germana, de tipul "wo ich muss aussteigen". Problema a aparut la intoarcerea catre casa. Anume: ultimul autobuz cu care mersesem - pe numele lui 200, are statia la vreo 200 de metri de scoala, pe o strada cu nume complex. In mod normal, asa cum este pretutindeni, peste drum se gaseste statia pentru autobuzul care merge in sens contrar. Mi-am luat eu fetita de la scoala in prima zi si ne-am dus glont in acea statie. Cand, ce sa vezi? Autobuzul care vine acolo nu e 200. E altul, despre care nu-mi spusese nimeni, cu numarul 100.

Trei zile fara masina

Azi, maine si poimaine trebuie sa-mi aduc fetita de la scoala folosind mijloace de transport in comun. De la scoala pana acasa e ceva distanta. Trebuie sa schimb doua autobuze si un tramvai, chestie foarte interesanta pentru unul care nu s-a mai suit intr-un autobuz de un milion de ani. 

Cutitul in spate

Lucescu, dupa ce ca a intors dezastruos peste linia continua, dupa ce ca a mai fost implicat in diverse incidente, dupa ce ca unii dintre cunoscutii lui spun ca nu stie sa conduca, ei bine, ce s-a gandit - daca tramvaiul l-a spulberat pe el, ia sa-l spulbere si el pe vatman, dupa legea tiganeasca "mi-ai bagat una in barbie, eu iti bag cutitul in spate". Prin urmare, a dat urmatoarea declaratie: "Tramvaiul putea evita coliziunea! L-am zărit de la zeci de metri distanţă şi mi-am imaginat că va frâna. Să mă ierte Dumnezeu, dar parcă a vrut să dea peste mine!"

Adica eu ar trebui sa cred acum ca vatmanul ala ar fi putut sa-l evite pe Lucescu, dar nu a vrut. Poate ca a si accelerat, nu-i asa, Lucescule? Daca te gandesti bine, poate chiar iti amintesti cum, in timp ce accelera, vatmanul s-a si aplecat catre inainte, asa, ca si cum ar fi vrut ca prin incordarea muschilor sa imprime inca si mai multa viteza tramvaiului. Acel vatman este un monstru, un killer nemilos, de la Ramaru incoace nu s-a mai pomenit un criminal de o asemenea cruzime, tagma vatmanilor ar trebui verificata la sange, conditiile de obtinere a permisului de conducere a tramvaiului trebuie sa fie rapid revizuite, trebuie umblat si la managementul RATB, trebuie vazut cu ce se ocupa sotia vatmanului si asa mai departe. Atacul acestui scelerat la viata marelui Lucescu nu poate fi trecut cu vederea atat de usor.

Incep sa cred ca pana la urma vatmanul ala o s-o incurce.

Automatisme

Unul dintre cele mai periculoase automatisme ale gandirii este cel care-i face pe oameni sa creada ca anumite fenomene se petrec regulat. Iata un exemplu: cei mai multi dintre noi ne asteptam ca tramvaiul sa vina la anumite intervale. Daca tocmai a trecut unul, automatismul ala ne face sa ne imaginam ca putem sa ne aprindem o tigara, sau sa trecem liniile fara sa ne uitam, pentru ca oricum nu poate sa vina inca un tramvai chiar acum. Ei bine, intrebarea este urmatoarea: si daca vine? Multi si-o pun tarziu sau nu mai apuca sa si-o puna.

In poza de mai sus este nimeni altul decat Nicolae Labis, despre care se stie ca l-a calcat tramvaiul. Unii au zis ca era beat manga. Altii ca l-a impins Securitatea, pen'ca el era un revoltat anticomunist.

Dar daca, de fapt, a fost vorba despre automatismul acela? Ei?