miercuri, 22 mai 2019

Descendenții lui Pitagora - Poveste din Gherghița

În 1623, pe vremea când domnitorul muntean, Alexandru Coconul, avea vârsta de 12 ani, s-a aprins o răscoală a călărașilor cantonați în zonele Rușii de Vede, Ploiești, Mănești și Gherghița. Adevăratul domn, chiar dacă neoficial, era tatăl Coconului, Radu Mihnea, aflat pe tronul Moldovei. Toate deciziile erau luate de acesta din urmă și comunicate la Târgoviște printr-un personaj misterios, despre care istoria nu consemnează nimic, dar despre existența căruia se știe în anumite cercuri. Acest personaj se numea Eremia și era născut în Gherghița, mai precis în cătunul Belciugul. 
           El a fost cel care a înăbușit Răscoala Călărașilor, fără să apară personal pe nicăieri, în fruntea vreunei trupe de oșteni, ci doar spunându-le boierilor de la curtea Coconului ce au de făcut. Tot el a fost cel care, optsprezece ani mai târziu, în 1641 a contribuit esențial la victoria lui Matei Basarab asupra lui Vasile Lupu, la Nenișori, imediat lângă Gherghița. Tatăl lui Eremia fusese omul care-l avertizase, în 1596, pe Mihai Viteazul, că tătarii plănuiesc un atac prin surprindere asupra Buzăului, numai că Mihai nu a fost suficient de încrezător și a tergiversat începerea campaniei de apărare. Urmarea a fost că tătarii au distrus Buzăul și, în drumul lor spre București au nimicit și Gherghița, după care s-au retras, cu Mihai pe urmele lor.
Misteriosul Eremia făcea parte dintr-o societate secretă legendară, numită „Descendenții lui Pitagora”. Înființată la Londra, nu se știe în ce an și de către cine, societatea își propunea să strângă laolaltă persoane animate de credința că societatea poate fi condusă, dar și instruită, după legitățile Armoniei Universale, Moralei, Eticii și Esteticii. Minți dintre cele mai luminate făceau parte din organizație, motiv pentru care astăzi se vorbește, în anumite loji masonice, despre faptul că progresul omenirii li se datorează în bună măsură Descendenților lui Pitagora.  
Se mai spune că Eremia a refuzat să plece din Gherghița, cu toate că a fost invitat să se mute nu doar la București, dar și la Viena sau Paris. Visul lui era să obțină din nou pentru comuna lui statutul de oraș, pe care-l avusese în vremea lui Vodă Vlad Înecatul. Dar nu a reușit, din cauza unor interese foarte mari ale unor boieri care aveau moșii acolo și se temeau că dacă Gherghița ar fi devenit oraș, ar fi avut de plătit taxe mult mai mari. Misteriosul personaj s-a căsătorit cu o săteancă din Hătcărău, împreună cu care a locuit până la sfârșitul vieții, într-o casă din apropierea lacului Țuianca. Au avut doi gemeni pe care nu i-au înregistrat la Gherghița, ci în comuna Măieruș, unde trăia un prieten al lui Eremia, descendent și el al lui Pitagora. De ce au făcut asta, nu se poate ști. Cert este că imediat după ce a înregistrat numele gemenilor, s-au întors cu toții în Gherghița.
În urma educației primite de la Eremia, cei doi copii au devenit oameni de bază ai locului. Nici ei nu au vrut să plece de acolo. S-au căsătorit și au avut copii pe care, exact ca tatăl lor, i-au înregistrat în altă parte. Povestea s-a repetat generație după generație, până în momentul în care controlul populației a început să fie foarte strict. De atunci, cei născuți din osul lui Eremia au fost nevoiți să-și înregistreze copiii în Gherghița. Se poate presupune fără riscul de a greși că la Gherghița trăiesc astăzi urmași în linie directă ai misteriosului Eremia. Care sunt aceia, însă, nu poate preciza nimeni.
Legenda este cunoscută în lojile masonice ale Ploieștilor, unde se crede că ea este pura realitate. Unii dintre venerabili pretind, chiar, că ar ști cu exactitate care sunt urmașii lui Eremia și se laudă că ei fac parte, în secret, din masonerie și că la momentul respectiv se vor prevala de ascendența lor pentru a planifica și conduce anumite activități benefice nu doar pentru Gherghița ci pentru întregul județ.
Din când în când, câte un gherghițean din cei mai tineri merge la cârciumă și acolo face ce face și aduce vorba despre legenda locului. Explicația e că fiecare dintre ei ar vrea să afle, într-o bună zi, că e os din osul celebrului descendent al lui Pitagora, așa că îi întreabă pe cei mai în vârstă, doar-doar o afla ceva care să-l pună pe urmele lui Eremia. Discuțiile se sfârșesc de fiecare dată fără ca tânărul curios să fi aflat mai mult decât știuse și până atunci.
          În anul 2023, la împlinirea a 400 de ani de la Răscoala Călărașilor, se așteaptă, conform unei profeții a lui Nostradamus pe care a descâlcit-o un fost director al școlii, pe nume Șuler, ca în Gherghița să aibă loc niște fenomene meteorologice neobișnuite, în urma cărora se vor afla, nu se spune cum, numele ultimilor doi descendenți ai lui Eremia, iar aceștia, prin efectul legii tranzitivității vor fi acceptați ca descendenți ai lui Pitagora. Din acel moment, Gherghița va intra într-o zodie fastă, redevenind oraș, apoi municipiu, apoi a doua capitală a județului Prahova. Cei doi coborâtori din Eremia vor deveni unul prefect și celălalt președinte al Consiliului Județean și, împreună, vor aduce localității și județului recunoașterea internă și internațională pe care o merită.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!