Ce este un liberal?

Văd pe FB postarea unui prieten virtual luată din timeline-ul cuiva care, probabil, îi este lui prieten virtual. O postare despre românii care au plecat să muncească în străinătate și au revenit în țară acum, cu pandemia. Reproduc aici textul, care mi se pare neprețuit pentru a înțelege gradul de confuzie în care se află bună parte dintre oameni, indiferent de opțiunea lor politică:

Cât mai avem până în 1950?

De la 1 ianuarie, România a preluat președinția UE. După cum era de așteptat, acest eveniment a avut darul de a face presa internațională să privească mult mai atent în ograda României. Oricât ne-am ține noi mândri și cu nasul pe sus că suntem binecuvântați de Dumnezeu, mai deștepți și mai frumoși decât oricine pe lume, Europa nu ne prea bagă în seamă, nefiind noi decât un fel de Moldova mai mare, cu conducători agreați de Moscova, cu mentalități orientale de care nu ne mai dezbărăm, mâncați de corupție și incapabili să pornim pe drumul fără întoarcere al democrației reale. Așa că la ifosele noastre de europeni, adevărata Europă ne răspunde cel mult cu un zâmbet condescendent.

Cum va câștiga PSD puterea pentru totdeauna

Pentru destul de mulți dintre cei care comentează evenimentele politice din România, cele petrecute în ultima vreme n-ar face decât să arate că PSD se duce la vale, urmând ca la alegerile din 2020 să piardă pe toată linia.  Dumnealor socotesc cam așa: românii văd cum Tudorel Toader distruge ideea de justiție în folosul lui Liviu Dragnea; românii văd cum toată Europa civilizată ne critică pentru politica PSD; românii văd raportul pe justiție al Comisiei Europene și citesc rapoartele Comisiei de la Veneția; românii văd cât de jos în ordinea morală poate coborî o femeie ca Ecaterina Andronescu, în sfârșit, românii aud bazaconiile pe care le rostește așa-numitul premier Dăncilă, elucubrațiile „deputatului – Rădulescu – mitralieră”, amenințările pline de tupeu ale acelui individ numit Codrin Ștefănescu și văd degetele mijlocii ale sinistrului Iordache ridicate în plenul Parlamentului României către cei care fac opoziție. Auzind ei și văzând toate astea, se vor repezi cu mic cu mare la urne și vor da de pământ cu cei care-și permit să sfideze cu nerușinare tot ce înseamnă morală, onoare, principii, angajamente asumate etc etc. 

Liber la panseluțe, domnilor primari

Am ajuns într-un punct dincolo de care nu mai e nimic din valorile pe care credeam că ni le-am asumat ca țară. Pentru un mare număr de români, intrarea în UE a însemnat, la vremea respectivă, cu totul altceva decât asumarea unor principii noi. Ei au zis așa: „Intrăm în UE și în scurt timp ajungem să câștigăm și noi măcar 2000 de euro pe lună, începem să ne dăm cu mașini supărate, orașele vor arăta ca alea din Elveția. Nu, nu trebuie să mișcăm nimic pentru asta, doar să intrăm, în rest rămânem exact ce suntem, facem aceleași lucruri pe care le făceam în vremea lui Ceaușescu, mințim, furăm, facem potlogării și, eventual, dăm din gură pe la mitinguri”. Și au trecut anii, românii au rămas ceea ce erau, guvernele, constituite și ele din potlogari, i-au menținut în starea respectivă. Așa că țara nu a evoluat, nici măcar nu s-a apropiat cât de cât de stadiul Olandei sau Spaniei. Am fiert în suc propriu aproape 30 de ani și tot ce am putut produce mai bun în aceste trei decenii a fost guvernul Dăncilă.