Moartea unui parcagiu

Luna trecută, în presă a apărut informația că la o secție de poliție din București, un tânăr de 26 de ani a fost omorât în bătaie. Ocupația lui - parcagiu. Mai exact, el era unul dintre șmecherii care te îmbie să intri în parcare, îți arată un loc unde te poți băga și apoi îți iau bani pentru „serviciul” ăsta. Parcările alea sunt publice, așa încât nu ai nicio obligație să-i plătești pe parcagii, dar ei îți dau a înțelege că dacă nu le dai nimic, nu garantează pentru integritatea mașinii și a bunurilor aflate în ea. Asta e de fapt o amenințare: „nu ieși cu banu', îți aranjez mașina”. Oamenii plătesc, poliția, în general, nu intervine - din frică, din imbecilitate, din indolență, din complicitate, nu știu ce să spun, asa că parcagiii fac bani prin șantaj și amenințare. 

Bataie in sediul politiei

S-au umplut ecranele de imagini ale unor palme, pumni si suturi aplicate de seful politiei din Piatra Neamt unei fete de 14 ani. Individul ii trage cateva bucati, nici prea-prea nici foarte-foarte, dupa care o apuca de par si o scoate din camera respectiva. Ce mi se pare interesant e ca individul stia foarte bine ca este filmat dar l-a durut fix in pix de amanuntul asta. De aici, se poate deduce ca dumnealui este un zbir fara pereche, care nu avea nicio indoiala ca nimeni pe lume nu va avea curajul sa faca publice imaginile luate de camera de supraveghere. 

Marea răscolire

În județul X, unul dintre capii poliției este o brută neevoluată, un fel de om al cavernelor, care comite infracțiune după infracțiune: bate oameni, conduce beat rangă, accidentează pietoni, șantajează bătrâni etc, etc. Din când în când e prins și chiar filmat. Fiecare scandal în parte este mușamalizat. Când nu se poate altfel, pitecantropul este retrogradat, dar de îndată ce scandalul este dat uitării, este pus înapoi în funcția lui, unde își continuă activitatea de bestie subumană: în afară de tot ce făcea până atunci, trece la chestii și mai grave - violuri în grup cu perversiuni etc.

Maturizarea cu ajutorul poliției

Miercuri, fiind Family Day - deci totul la jumătate de preţ - ne-am dus la Oktoberfest, care se ţine peste drum de şcoala Mariei. Vechea poveste: căluşei, carusele, rollercoaster, dulciuri, bere etc. Eu m-am plictisit până peste cap de toată treaba asta, dar Maria, precum toţi copiii, ar sta numai acolo dacă s-ar putea. Aşa că i-am propus să mergem cu bicicletele. Să tot fie vreo zece kilometri în linie dreaptă de acasă până la şcoală, dar ţinând cont că se merge pe traseele de bicicletă care şerpuiesc pe unde ştiu ele, mai mult că sigur că am făcut peste 15 kilometri. La un moment dat, am greşit drumul şi am ajuns să intersectăm un bulevard pe care sunt plantate şine de tramvai. Am apăsat pe buton, s-a făcut roşu, am trecut. Dar roşul ăla ţine doar cât să treci primul sens. Eu, văzând că nu vine nimic din dreapta, i-am zis Mariei „Hai” şi am trecut şi celălalt sens, pe roşu, fără să văd că exact acolo, parcată pe trotuar, stătea maşina poliţiei. Numai ce-am ajuns, că au şi început să strige la mine. Le-am spus frumos că vorbesc numai engleză. Unul dintre ei ştia, aşa că am purtat cu el următorul dialog.

O situație dramatică

Primeşti într-o zi un telefon şi cineva cunoscut te anunţă că la zece kilometri de locul unde te afli, logodnica ta se găseşte într-o situaţie dramatică: nu se ştie de ce a căzut pe trotuar, s-a lovit la cap, sângerează abundent şi trebuie dusă imediat la spital. Cel care te-a sunat mergea împreună cu ea către doctor, au luat-o pe o scurtătură şi acolo s-a întâmplat nenorocirea. Locul este foarte retras, nu trece nimeni pe-acolo, iar la 112 sună numai ocupat. Ce faci în situaţia asta? Evident, te sui în maşină şi pleci în cea mai mare viteză către locul indicat. Apeşi acceleraţia până la fund şi te tot duci. Dar poliţia îşi face datoria.

Reguli nemtesti

Aici in Hannover si, cu siguranta, in intreaga Germanie, se traieste dupa principiul "Lasa-l pe fiecare in legea lui, nu te baga, pentru cei care nu fac ce trebuie exista servicii specializate". Spre exemplu, daca o individa opreste masina in mijlocul intersectiei si incepe sa-si faca unghiile de la picioare cu oja, nimeni nu va incerca altceva decat sa dea un claxon si apoi, vazand ca pe ea o doare la doi metri in fata degetelor mari de la picioare, cu totii vor cauta sa o ocoleasca, lasand-o acolo linistita. Si nu, nu va fi decat un claxon stingher, hai doua, nici vorba de un cor imens, ca in intersectiile patriei mele, nu va bloca nimeni claxonul pe ON cu ajutorul batei de baseball pe care o are in portbagaj, nu se va da nimeni jos la tipa aia, nu va organiza nimeni o trupa de soferi vanjosi care sa ia pe sus masina cu oja cu tot. Nici vorba, maximul pe care il vor face aici va fi sa sune la politie; politia va sosi in doua minute, o va legitima pe tipa, o va trage de-acolo si va debloca intersectia.

Apoi, cu totii zice-vor: "Ce bine ca avem politie, ce bine ca avem reguli, ce bine ca traim in Germania".

Taxi

Ultima aventura: mi s-a furat placa din spate, cea cu numarul de inmatriculare. Ce pot face cu ea? Daca le luau pe amandoua, presupun ca le puneau pe alta masina, se duceau cu ea la furat, apoi trebuia sa dau eu cu subsemnatul. Dar au furat un singur numar. Asa ca ma gandesc ca poate merg cu o masina avand numere diferite in fata si in spate, numai asa, ca sa deruteze politia la ancheta. In fine, nu-mi mai bat capul.