În județul X, unul dintre capii poliției este o brută neevoluată, un fel de om al cavernelor, care comite infracțiune după infracțiune: bate oameni, conduce beat rangă, accidentează pietoni, șantajează bătrâni etc, etc. Din când în când e prins și chiar filmat. Fiecare scandal în parte este mușamalizat. Când nu se poate altfel, pitecantropul este retrogradat, dar de îndată ce scandalul este dat uitării, este pus înapoi în funcția lui, unde își continuă activitatea de bestie subumană: în afară de tot ce făcea până atunci, trece la chestii și mai grave - violuri în grup cu perversiuni etc.
La un moment dat paharul se umple. Una din victime face declarații. Începe scandalul, află toată țara ce se întâmplă în județul X. Tot vechiul rahat este răscolit, se pune o presiune uriașă, românii cred că mai mult nu se poate și subomul cu pricina va fi dat afară și băgat la pușcărie.
Dar ce să vezi? Brusc, autoritățile - până la cel mai înalt nivel - constată că nu e vorba de un caz singular. Mai există plângeri și din alte județe. Așa încât se declanșează o operațiune de mari proporții în toată țara. Rând pe rând, cu mare vâlvă, toate inspectoratele de poliție, împreună cu șefii lor, sunt luate la puricat. Toți angajații completează chestionare, arhivele sunt răscolite, cizmele tropăie prin birouri. Românii află că în județul Y există trei polițiste care au fost violate de șefii lor, iar în județul Z toți șefii se duc la un bordel clandestin ținut de unul dintre capii lumii interlope. Apar zeci de plângeri care până acum au fost ținute prin sertare. Prin studiouri se vântură șefi de sindicat care bat cu pumnul în masă anunțând că vor crăpa căpățânile tuturor celor corupți. Românii sunt impresionați, în piepturi le cresc inimile de mândrie.
După câteva zile, apar primele plângeri făcute de persoane cu probleme psihice - în momentul asta, deja cei mai sceptici dintre români încep să se întrebe dacă nu cumva totul, de la A la Z, este o făcătură.
După două săptămâni de la începerea marii răscoliri, toată lumea a uitat de omul cavernelor din județul X, așa încât scandalul se poate stinge. Este demis un șef - de obicei singurul om curat din tot serviciul; se dau comunicate din care rezultă că alți câțiva șefi sunt anchetați; se dau niște comunicate în care se spune că guvernul, ministerul, ministrul, primul ministru etc nu vor tolera niciun fel de abatere de la legi, norme, regulamente și principii. În ziua următoare, se înmânează presei o listă cu chiriași în casele statului, pe care încep s-o analizeze în detaliu toate televiziunile.
Pitecantropul demn de a fi jupuit de viu este dat uitării. Victima care a vorbit înțelege că dacă nu se potolește, e în mare pericol. Toate celelalte victime înțeleg că n-are niciun sens să se pună cu sistemul, drept pentru care vor rămâne victime până la sfârșitul zilelor.
Gata, dosarul „Marea Răscolire” poate fi clasat - pitecantropii au fost spălați, lucrurile au revenit în matca lor firească (pentru o țară condusă de neo-comuniști).
Dar ce să vezi? Brusc, autoritățile - până la cel mai înalt nivel - constată că nu e vorba de un caz singular. Mai există plângeri și din alte județe. Așa încât se declanșează o operațiune de mari proporții în toată țara. Rând pe rând, cu mare vâlvă, toate inspectoratele de poliție, împreună cu șefii lor, sunt luate la puricat. Toți angajații completează chestionare, arhivele sunt răscolite, cizmele tropăie prin birouri. Românii află că în județul Y există trei polițiste care au fost violate de șefii lor, iar în județul Z toți șefii se duc la un bordel clandestin ținut de unul dintre capii lumii interlope. Apar zeci de plângeri care până acum au fost ținute prin sertare. Prin studiouri se vântură șefi de sindicat care bat cu pumnul în masă anunțând că vor crăpa căpățânile tuturor celor corupți. Românii sunt impresionați, în piepturi le cresc inimile de mândrie.
După câteva zile, apar primele plângeri făcute de persoane cu probleme psihice - în momentul asta, deja cei mai sceptici dintre români încep să se întrebe dacă nu cumva totul, de la A la Z, este o făcătură.
După două săptămâni de la începerea marii răscoliri, toată lumea a uitat de omul cavernelor din județul X, așa încât scandalul se poate stinge. Este demis un șef - de obicei singurul om curat din tot serviciul; se dau comunicate din care rezultă că alți câțiva șefi sunt anchetați; se dau niște comunicate în care se spune că guvernul, ministerul, ministrul, primul ministru etc nu vor tolera niciun fel de abatere de la legi, norme, regulamente și principii. În ziua următoare, se înmânează presei o listă cu chiriași în casele statului, pe care încep s-o analizeze în detaliu toate televiziunile.
Pitecantropul demn de a fi jupuit de viu este dat uitării. Victima care a vorbit înțelege că dacă nu se potolește, e în mare pericol. Toate celelalte victime înțeleg că n-are niciun sens să se pună cu sistemul, drept pentru care vor rămâne victime până la sfârșitul zilelor.
Gata, dosarul „Marea Răscolire” poate fi clasat - pitecantropii au fost spălați, lucrurile au revenit în matca lor firească (pentru o țară condusă de neo-comuniști).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu