miercuri, 16 ianuarie 2013

Niste insemnari descoperite de Cehov

Din jurnalul unui ajutor-contabil
1863 mai 11: Contabilul nostru, Glotehin, în vârstă de şaizeci de ani, a băut lapte cu coniac ca să-i treacă tusea şi s-a îmbolnăvit de delirium tremens. Cu sigu­ranţa care-i caracterizează, doctorii afirmă că mâine va muri. În sfârşit, voi fi contabil! Postul lui îmi este făgăduit de mult.
Secretarul Cleşciov va fi dat în judecată din cauză că a bătut pe un cetăţean care-l făcuse „birocrat”. Se pare că lucrul este hotărât.
Am luat un decoct împotriva catarului la stomac.
   1865 august 3: Contabilul Glotehin are din nou dureri în piept. A început să tuşească şi bea lapte cu coniac. Dacă moare, locul lui îmi va fi dat mie. Am oarecare speranţe, dar nu prea mari, deoarece după cât se pare delirium tremens nu este întotdeauna mor­tal!
Cleşciov a smuls o poliţă din mâna unui armean şi a rupt-o. S-ar putea ca afacerea să-l ducă în faţa judecătorilor.
O bătrână (Gurievna) mi-a spus ieri că nu sufăr de catar, ci de hemoroizi ascunşi. Tot ce se poate!
1867 iunie 30: Ziarele scriu că în Arabia bântuie holera. Poate că se întinde şi în Rusia, şi atunci se vor ivi multe locuri vacante. Dacă bătrânul Glotehin moare, locul de contabil îl obţin eu. Rezistent mai e omul ăsta! Găsesc că este chiar prejudiciabil să tră­ieşti aşa de mult.
Ce să iau împotriva catarului? Seminţe de cina?
1870 ianuarie 2: Câinele lui Glotkin a urlat în curte toată noaptea. Bucătăreasa mea Pelagheia spune că este un semn sigur. Am discutat cu ea până la orele două de noapte, cum am să-mi cumpăr o haină de blană şi un halat, după ce voi fi ajuns con­tabil. Poate că mă voi şi însura. Fireşte, nu cu o fată tânără, aşa ceva nu se potriveşte cu vârsta mea, ci cu o văduvă.
Ieri, Cleşciov a fost dat afară de la club fiindcă a po­vestit cu glas tare o snoavă porcoasă şi şi-a bătut joc de patriotismul lui Poniuhov, membru al sfatului negustoresc. După cum se aude, acesta îl va da în ju­decată.
Vreau să mă duc la doctorul Botkin, să-l întreb ce e cu catarul meu. Se spune că s-ar pricepe…
1878 iunie 4: Ziarele scriu că la Vetlianca e ciumă şi că populaţia moare pe capete. Ca să se apere de molimă, Glotkin bea votcă cu piper. Cred că pe un bătrân ca el nu-l prea poate ajuta votca cu piper. Dacă se abate cumva molima şi pe la noi, ca mâine sunt contabil.
1883 iunie 4: Glotkin trage să moară. Am fost la el şi l-am rugat cu lacrimi în ochi să mă ierte că i-am aşteptat cu atâta nerăbdare moartea. M-a iertat mări­nimos, cu lacrimi în ochi, şi mi-a dat sfatul să iau ca­fea de ghindă pentru catarul meu.
Cleşciov a fost din nou cât p-aci să fie dat în jude­cată: a amanetat la un evreu un pian luat cu chirie. Şi cu toate acestea are „Stanislavul”[1] şi gradul de asesor de colegiu. E uimitor câte se petrec pe lumea asta!
Zinghiber: 2 zolotnici[2], galanga: 1,50 zolotnic, apă tare: 1 zolotnic, sânge de şapte fraţi: 5 zolotnici; după ce se amestecă bine, se lasă să stea într-un litru şi un sfert de votcă şi se ia pe stomacul gol câte un păhăruţ, împotriva catarului.
Acelaşi an, iunie 7: Ieri l-am înmormântat pe Glotkin. Din păcate, moartea moşneagului nu mi-a folosit la nimic. Îmi apare în fiecare noapte în vis, îmbrăcat într-o haină lungă, albă, şi mă ameninţă cu degetul. Şi vai mie, blestematul: nu eu am fost numit contabil, ci Cealicov. Postul n-a fost obţinut de mine, ci de un tânăr, protejat de mătuşa nevestei unui general. Toate speranţele mele s-au spulberat.
1886 iunie 10: Nevasta lui Cealicov a fugit. Sărma­nul de el suferă mult. Poate că se sinucide de necaz. Dacă se sinucide, ajung eu contabil. Chiar se vorbeşte de asta. Înseamnă că mai sunt speranţe, că se mai poate trăi; poate chiar că nu mai e mult până la haina de blană. În ceea ce priveşte însurătoarea, nu zic nu. De ce să nu mă însor, dacă mi se prezintă o ocazie bună, atâta că trebuie să mă mai sfătuiesc cu cineva: e un pas serios.
Cleşciov şi-a schimbat galoşii cu ai consilierului in­tim Lirmans. E de-a dreptul scandalos.
     Portarul Paisie m-a sfătuit să iau sublimat împo­triva catarului. Voi încerca.
(1) „Sfântul Stanislav” – decoraţie ţaristă


(2)  Zolotnic – 4,26 grame


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!