Aflu, dintr-un articol publicat de livescience.com, că teoria Bing Bang privind apariția universului acum vreo 14 miliarde de ani printr-o uriașă explozie, s-ar putea să nu stea în picioare. Explicația, la nivel de broșură de popularizare, este următoarea.
Teoria Big Bang provine din teoria relativității a lui Einstein, care descrie modul în care masa influențează spațiul-timp și din ecuația unui anume Raychaudhuri, care prezice comportamentul traiectoriilor. Punând cap la cap aceste două teorii, s-a tras concluzia că, mergând înapoi în timp, toată materia existentă în univers trebuie să se fi aflat cândva într-un singur punct. Punctul ăla a explodat și materia s-a dispersat, dând naștere universului. Dar această călătorie în timp nu e permisă, întrucât Einstein zice că legile fizicii nu sunt valabile de la începutul începutului, iar teoria Big Bang consideră că ar fi valabile. De aici o sumedenie de probleme.
Consecința cea mai importantă este, după mine, posibilitatea care se deschide în acest mod ca timpul să fie înfinit în trecut. Universul, adică, să nu aibă un început.
Ideea este că ipoteza respectivă poate fi testată utilizând noțiuni ca „materia întunecată”, „axioni”, „gravitoni” etc. Dacă se va reuși testarea, va cam trebui să acceptăm că universul nu are un început. Iar asta pune rapid sub semnul întrebării afirmația „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul”, pe care o întâlnim în Vechiul Testament, la Facerea 1.1. Nemaifiind niciun început, nu poți pretinde că ceva sau cineva era la început și făcea lucruri.
Probabil însă că teologii își vor adapta doctrina, pentru a o reconcilia cu această nouă achiziție a științei. Vom trăi și vom vedea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu