Se afișează postările cu eticheta inger. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inger. Afișați toate postările

joi, 31 octombrie 2013

O poezie care a venit pe cand intindeam mana sa iau o gutuie

O spaima
Ingerul travestit in demon
semanand cu un demon travestit in inger
a intins brusc mana catre inima mea.

Tata, tu esti acolo, ai state vechi, il cunosti.
Pune o vorba buna, aranjeaza lucrurile,
Te rog, nu-l lasa sa ma ia!  

Mama, tu care viata fara sa clipesti ti-ai fi dat
pentru copilul tau, Dumnezeul tau
da-ti moartea la schimb pentru mine, te rog, nu mai astepta!

Ingerul rau, semanand cu un demon bun
si-a intins aripa cu miros de pucioasa catre sufletul meu.
Oh, cine din lumea aceasta sau din cealalta
mai poate face pentru mine ceva?

miercuri, 20 martie 2013

Rugaciune si gandire(3)

Un dezavantaj al rugaciunii „da-mi Doamne mie ceea ce stii tu ca imi este de folos” este ca un om caruia ii este satisfacuta cererea, nu are de unde afla acest lucru. Dumnezeu si-a pierdut obiceiul de a se arata oamenilor si a sta cu ei de vorba - el s-a retras, practic, din lume. Asa ca, presupunand ca intr-o zi el ti-a daruit, sa zicem, puterea de a nu tine minte raul pe care ti-l fac ceilalti, nu ai de unde sa stii ca aceasta schimbare a aparut ca urmare a rugaciunilor tale. Pur si simplu constati la un moment dat ca nu te mai nu te mai enervezi cand un sofer te injura ca un birjar in trafic, ba chiar uiti incidentul in urmatorul minut. S-ar prea putea sa nici nu remarci schimbarea, iar daca totusi ai observa-o, probabil ca ai pune-o pe seama varstei care ti-a tocit nervii, ti-a diminuat memoria, ori ti-a marit intelepciunea. Daca Dumnezeu s-ar manifesta cumva, daca ar trimite un inger, ca pe vremuri, si el ti-ar spune „vezi ca Dumnezeu a hotarat sa-ti dea rezistenta la stress”, atunci altfel ar sta lucrurile. Asa insa, tu te rogi si te tot rogi, dar n-ai de unde sa stii ca rugaciunile ti-au fost ascultate.



marți, 24 ianuarie 2012

Patriotismul

Exista forme de patriotism care mie unuia mi se par total absurde. Vad fel de fel de oameni care se auto-declara patrioti pentru motive care n-au absolut nimic de-a face cu notiunea invocata. Am intalnit chiar pe cineva care spunea ca nu ar accepta sa munceasca in alta tara indiferent de cati bani i s-ar oferi, pentru ca el isi iubeste tara bla bla. Iertat sa-mi fie, dar asta mi se pare tembelism. Si nu orice fel de tembelism, ci unul care ascunde mecanismul din fabula cu vulpea si strugurii. 



vineri, 17 iunie 2011

Îngeri printre rafturi

Acum două zile, m-am dus la Auchan după mâncare clonată, procesată, injectată şi îngheţată - că doar n-o să merg să fur găini din curţile oamenilor, prin sate. Mergând eu cu coşul printre rafturi, m-a copleşit sentimentul insuportabil că nu există nimeni, nicăieri, care să ştie de mine, căruia să-i pese de mine, care să stea, altfel spus, cu ochiul aţintit asupra mea. Cu excepţia lui Dumnezeu, desigur. Mă gândeam că dacă ar fi să mă prăbuşesc la pământ, abia atunci un număr de oameni s-ar preocupa de mine: m-ar întreba unde mă doare, la cine să sune, poate unii m-ar stropi cu apă plată (Dorna sau Borsec - altceva n-aş suporta).


După mine!