Inimile ratelor

Luni, cand m-am trezit si mi-am dat seama ca sunt la Timisoara, mi-a si incoltit gandul: trebuie sa merg la mall. Si m-am dus. Dupa ce am colindat prin librarii, pe la naturisti, pe la telefoane etc, m-am dus si la Auchan. Ma gandeam sa iau cate ceva de pus in tigaie, din cele care pe la Hanovra nu le gasesti niciunde ori, daca le gasesti, au alt gust decat cel cu care te-ai obisnuit. Asa ca m-am infiintat in zona carnurilor si, ce sa vezi, mi-au cazut ochii peste niste pungi cu inimi de rata. Fapt e ca niciodata pana atunci nu-mi inchipuisem ca se poate gasi asa ceva in comert. N-am mai stat pe ganduri si am luat o punga - nici nu costa mult, vreo 6 lei aproape juma' de kil. Cand am ajuns acasa, am bagat punga in frigider si mi-am vazut mai departe de treburi.

Regina mamaligilor

Astazi o sa divulg inca unul dintre secretele mele culinare bine pastrate in safe. Este vorba despre mamaliga. 

Probabil ca toata lumea isi inchipuie ca se pricepe la mamaliga, exact ca la fotbal. Cu toate astea, unii fac mamaliga foarte buna, altii, in schimb, dau chix. O sa va lamuresc acum ce trebuie facut ca sa obtineti o mamaliga aproape perfecta (perfectiunea ii este rezervata lui Dumnezeu). 

Se pune tuciul pe foc si se lasa ca apa sa se incalzeasca bine. Se adauga sare dupa gust, apoi se presara cam o lingura rasa de malai si se asteapta ca apa sa inceapa sa fiarba. Intre timp, se executa un mic ritual, chiar foarte mic, dar care garanteaza ca va iesi cea mai buna mamaliga din toate mamaligile posibile. Iata despre ce este vorba.