Despre sinucidere si lipsa unui sens(3)

Dacă ai ales calea sinuciderii, poţi s-o faci în mai multe feluri. Poţi să o faci, pur şi simplu, fără pregătiri, fără niciun fel de regie, fără să-ţi pese de ce laşi în urmă. Pentru asta trebuie să fii cu adevărat disperat sau să fii atins de una din multele forme de nebunie. Cred că trebuie totuşi să te gândeşti că în urma ta rămâne corpul tău, într-o stare pe care nu ai vrea să o vadă cei pe care-i părăseşti. Nu cred că există moarte curată, care să te lase să arăţi ca şi cum ai fi adormit. Poate doar anumite otrăvuri să lucreze în direcţia asta.

Aşa încât cred că dacă ai hotărât să te sinucizi, trebuie să cauţi varianta cea mai puţin traumatizantă pentru cei pe care-i laşi în urmă. Poate ai o mamă, o soţie, un copil, un frate, un prieten... de ce să-i obligi să-ţi vadă corpul zăcând într-o baltă de sânge, zdrobit de caldarâm, cu abdomenul despicat etc? Dacă nu eşti cu adevărat disperat, poţi să faci măcar atât pentru cei pe care-i laşi în urmă: să-i scuteşti de un spectacol oribil.

Dar poate că eşti într-adevăr disperat şi nici măcar nu-ţi mai trece prin minte gândul la ce va urma după ce te-ai sinucis. In cazul ăsta nu mai e nimic de făcut. Atunci nu mai e decât o chestiune de şansă pentru ai tăi ca tu să te sinucizi într-un loc unde nu o să dea chiar ei peste tine.

P4