O poveste de pe malul Dunarii a lui Fanus Neagu

Cocoşul roşu

„Cocoşul roşu" - mi-a spus Ştefan Drăgan, instructor al Sfatului popular raional Brăila, într-o seară de februarie, când ne-a înfundat viscolul pe amândoi într-un sat de câmpie - „Cocoşul roşu" este povestea tinereţii lui Ion Chiriac, prietenul meu de care m-am legat în vremuri de furtună.

Pe Chiriac l-am întâlnit în timpul secetei celei mari, în l947, când ne-am băgat amândoi argaţi la unul Gheorghe Jinga din Plătărăşti, sat aşezat pe malul Dunării. Jinga avea în bălţi treizeci de pogoane de pământ bun, în care creştea de minune porumbul şi orezul, o herghelie de vreo douăzeci de cai şi ţinea două năvoade cu luntri. In curte, lângă casa de piatră, lungă, într-o odaie de lut, joasă, Jinga avea şi un cazan de fabricat ţuică, în preajma căruia, toamna, stăruia un miros care-ţi tulbura minţile. Am văzut acolo curci care, ciugulind bobite din boştina fiartă, se îmbătau într-atât încât nu mai puteau să meargă.

Povestiri dupa piesele lui Shakespeare (2)

Visul unei nopţi de vară

Era pe vremuri în cetatea Atenei o lege care dădea cetăţenilor săi puterea de a-şi sili fiicele să se mărite cu cine le era părinţilor pe plac; dacă o fiică se împotrivea să ia de soţ pe bărbatul pe care i-l alesese tatăl ei, legea îl împuternicea pe acesta să ceară ca fiica lui să fie pedepsită cu moartea.  Dar, cum părinţii nu doresc prea adesea moartea propriilor lor fiice, chiar de se întâmplă să se do­vedească uneori cam îndărătnice, legea aceea era arareori sau ni­ciodată folosită, cu toate că se iveau poate destule prilejuri în care tinerele din cetate să fie ameninţate de către părinţii lor cu apli­carea ei.

Peisajele lui David Muench (11)

Autocritica lui Hasek

Cel mai mare scriitor ceh — Jaroslav Hasek

Ţinînd seama de faptul că în conferinţele mele în care am înfăţişat istoria luptei Partidului pentru progresul paşnic în limitele legii m-am referit nu odată la persoana mea, socot cu cale să las la o parte modestia, care nu-şi are locul aici, şi în faţa întregii opinii publice să purced în mod demn la o severă dar imparţială autocritică.

În calitatea mea de conducător şi candidat al partidului mai sus pomenit, mă simt dator să fac o cît mai obiectivă dar şi atotcuprinzătoare apre­ciere a poziţiei şi acţiunilor mele, pentru ca nu cumva vreuna din admirabilele trăsături ale carac­terului meu să scape cuiva din vedere. Vă rog să mă credeţi că au fost în viaţa mea momente cînd, entuziasmat de vreo realizare personală, m-am tre­zit şoptindu-mi de unul singur: 

Hasek calare prin Praga

Trei milenii de umor (11)

Pe vremea cînd nu era decît farmacist, Theodor Fontane a găsit o nouă gazdă. În prima dimineaţă, după ce a servit micul dejun, el i-a zis gazdei sale:

    —  Stimată doamnă, dacă ce-am băut eu acum a fost cafea, atunci începînd de mîine doresc ceai. Dacă însă a fost ceai doresc de acum înainte cafea!

Cei 13 si misterul (23)

Băiatul se trezi devreme. Cînd deschise ochii, micii săi prieteni, ghemuiţi în jurul lui, îl priveau cu chipurile răvăşite de tulburare.

—  Ce s-a întîmplat?

—  A dispărut pluta cu Invincibilul Ş şi Petcu cel Blînd. De la noi lipseşte Jeff, rosti Porthos cuprins de panică.

Băiatul sări ca ars şi se duse să cerceteze funiile. Acestea se vedea bine că fuseseră roase. Dick îşi aminti că la un moment dat, noaptea, simţise o zgîlţîitură puternică şi conchise că pluta cealaltă, dacă se desprinsese atunci, acum trebuia să fie departe de a lor.

Patrate magice (2)

Ziceam ca in urmatoarea postare o sa va invat cum se poate construi un patrat magic.

Pentru asta insa, este nevoie sa va amintiti ce sunt alea progresiile aritmetice. Pentru ca numerele din interiorul unui patrat magic se afla intotdeauna in progresie aritmetica. Uitati-va la patratul acesta:

Faceti-va bine (241)

Pochivnicul

Denumire ştiinţifică: Asarum europaeum.

Denumiri populare: popâlnic, piperul lupului.

Prezentare. Pochivnicul este o erbacee perenă, de mici dimensiuni, din familia aristolochiaceelor. Rizomul acestei plante este târâtor, iar tulpina aeriană – dreaptă şi scurtă. Frunzele sunt mari, în număr de două, şi au formă de rinichi. În vârful tulpinii se află floarea, de culoare grena. Pochivnicul creşte în locuri umede, pe soluri bogate în calcar. Rizomul şi frunzele sunt partea din planta de pochivnic care prezintă interes din punct de vedere medicinal. În anumite condiţii, rizomul se macină şi se obţine o pulbere, necesară preparării unei infuzii. Alte preparate obţinute din pochivnic: praf de strănutat (în combinaţie cu pulberi de la alte plante medicinale), sirop expectorant, pulbere de rizomi.

Robinson Crusoe repovestit

In 1731, pe vremea asta, se stingea Daniel Defoe, autorul celebrului roman Robinson Crusoe. 

In 1971, asadar dupa 240 de ani, romanul lui Defoe era repovestit de tanarul RB, asa cum se poate vedea in pozele de mai jos.

In 2013, dupa 282 de ani, de la plecarea lui Defoe, si la 42 de ani de la repovestirea din 1971, batranul RB urca pe blogul lui acea repovestire, mai importanta pentru el decat insusi romanul.

Asadar Defoe si-a scris romanul pentru a fi citit de tanarul RB dupa 240 de ani, iar tanarul RB a asternut in caietul sau repovestirea romanului lui Defoe pentru a fi recitita dupa 42 de ani. Sare in ochi coincidenta 24 - 42, care este, desigur, intamplatoare.

Un copac cu flori

Din povestile lui Woody Allen(3)

O privire asupra crimei organizate

    Nu e nici un secret că în America încasările organizațiilor criminale sunt de peste patruzeci de miliarde de dolari pe an. Suma e destul de profitabilă, mai ales dacă ținem cont că Mafia cheltuiește foarte puțin pe rechizite. Surse de încredere ne confirmă că, anul trecut, Cosa Nostra nu a investit în rechizite personalizate mai mult de șase mii de dolari, și chiar mai puțin pentru capse. Mai mult decât atât, tipii au o singură secretară care dactilografiază totul și numai trei camere pentru sediu, pe care-l împart cu Studioul de Dans Fred Persky.

Suferintele tanarului Werther (7)

                                                                                               20 ianuarie

Trebuie să-ţi scriu, dragă Lotte, de aici, din odăiţa unui han de ţară, în care m-am refugiat din pricina unei vijelii. Cât timp am stat la D..., în acest târg păcătos, printre oameni străini, cu totul străini de inima mea, n-am avut nicio clipă, niciuna, în care inima mea să-mi poruncească să-ţi scriu. Şi acum, în căsuţa asta, în singurătatea asta, în această izolare, când zăpada şi grindina lovesc iarăşi cu furie în fere­struica mea, acum primul meu gând către tine se îndreaptă. Cum am intrat, mi-a venit în minte chipul tău, amintirea ta, o, Lotte!, atât de sfântă, atât de caldă! O, Doamne! Prima mea clipă fericită, iarăşi!

Peisajele lui David Muench (10)

Cei 13 si misterul (22)

Adormiră pe rînd cu toţii. Plutele lunecau cuminţi pe rîu şi întunericul creştea. Invincibilul Ş îl supraveghea atent pe Petcu cel Blînd care rodea încetişor funiile. Peste puţin timp, cei doi reuşiră să se desprindă de pluta băiatului şi porniră cu mare viteza înainte. În acel moment, indivizii simţiră o zdruncinătură şi se treziră. Dar cum nu puteau desluşi nimic în beznă şi cum pluta lor îşi reluă drumul firesc, se culcară şi adormiră din nou.

Jeff, care şedea pe margine, căzu de pe plută şi se pomeni în apă. Buimăcit de somn, nu-şi dădu seama ce se întîmplase şi, cînd strigă după ajutor, echipajul era departe.

Înotă din răsputeri, luptîndu-se cu valurile şi de abia reuşi să se agaţe de un bolovan uriaş ce ieşea pe jumătate din apă. Dîrdîind de frig, ud pînă la piele, Jeff se gîndi că nu i-ar strica puţină gimnastică. După ce epuiză toate exerciţiile învăţate, încercă şi cîteva figuri de balet. Dar se încălzi aşa de tare, încît fu nevoit să mai facă o baie să se răcorească.

Trei milenii de umor (10)

Thackeray candida în alegerile pentru parlament. Într-o zi l-a întîlnit pe contracandidatul din circumscripţia lui electo­rală. Au discutat amical, iar la despărţire celălalt a încheiat astfel:

—    Doresc să învingă cel mai bun!

Thackeray a răspuns c-o reverenţă:

—    Oh, asta, sincer, n-o doresc!

Faceti-va bine (240)

Plopul negru

Denumire ştiinţifică: Populus nigra.

Denumire populară: plop plutaş.

Prezentare. Plopul aparţine familiei salicaceelor şi este unul dintre cei mai înalţi arbori din România. Tulpina sa este dreaptă şi puternică, iar ramurile sunt apropiate de tulpină. Coaja este cenuşie-argintie, iar frunzele, cu peţiol lung, sunt ovale şi uşor lanceolate. Florile au formă de amenţi (mâţişori). Plopul înfloreşte în lunile martie şi aprilie. 

Patrate magice (1)

Daca tot am vorbit de magia numerelor, mi-am adus aminte ca atunci cand am scris despre Dürer am promis ca voi povesti cate ceva despre patratele magice. Asa ca o sa ma tin chiar acum de cuvant.

Unul dintre cele mai simple patrate magice posibile este cel din figura:

Fig1

Tainica și incredibila legătură dintre Ingrid Bergman și Shakespeare

Fiind azi ziua lui Shakespeare, n-aveam cum să nu observ că el s-a născut şi a murit pe 23 aprilie. Mai există, desigur, şi alte persoane celebre cărora li s-a întâmplat să se nască şi să moară în aceeaşi zi. Una dintre ele este faimoasa actriţa Ingrid Bergman (29 august).
Să facem puţină "numerologie", în cazul asta chiar merită:

Povestiri dupa piesele lui Shakespeare (1)

Furtuna

A fost odată o insulă în mijlocul mării, pe care nu se aflau alţi locuitori decât un bătrân pe nume Prospero, cu fiica sa Miranda, o fată nespus de frumoasă. Venise în insula accea din fragedă copi­lărie, încât nu-şi amintea să fi văzut alt chip omenesc afară de cel al tatălui său.

O poveste politista a lui Cehov

Chibritul suedez  

I

În dimineaţa zilei de 6 octombrie 1885, un tânăr bine îmbrăcat intră în biroul şefului poliţiei sectorului doi din judeţul X şi declară că stăpânul lui, sub­locotenentul de cavalerie în retragere, Marc Ivanovici Cliauzov, fusese asasinat. Tânărul era galben la faţă şi părea foarte tulburat. Mâinile îi tremurau, iar în ochi i se citea groaza.

— Cu cine am onoarea să vorbesc? îl întrebă şeful de poliţie.

— Psekov, administratorul lui Cliauzov. Agronom şi mecanic.

Sosind la faţa locului cu Psekov şi cu martorii aduşi pentru a fi de faţă la constatare, şeful poliţiei văzu îmbulzindu-se în faţa pavilionului locuit de Cliauzov lume multă. Vestea omorului făcuse ocolul împreju­rimilor cu iuţeala fulgerului şi, fiind şi zi de sărbă­toare, oamenii din toate satele învecinate dăduseră fuga la conac. Era o hărmălaie de nedescris. Ici colo, se vedeau feţe plânse. Uşa iatacului lui Cliauzov era încuiată pe dinăuntru. Cheia rămăsese în broască.