Faceti-va bine (350 - last)

Zorelele

Denumire ştiinţifică: Ipomaea purpurea; Ipomaea purga.

Denumire populară: bună dimineaţa.

Prezentare. Zorelele sunt specii de plante ornamentale agăţătoare. Fac parte din familia convolvulaceelor şi au, de obicei, o dezvoltare anuală. Tulpina, subţire, poate avea o lungime de trei metri. Frunzele au formă de inimă şi sunt de un verde închis. Florile, în formă de pâlnie, au culori diferite, mai ales albastru şi mov-roşcat. 

Faceti-va bine (349)

Zmeurul

Denumire ştiinţifică: Rubus idaeus.

Denumire populară: mălină.

Prezentare. Zmeurul este un arbust ghimpos ce creşte sub forma unui tufan a cărui înălţime poate trece, uneori, chiar şi de doi metri. Face parte din familia rozaceelor. Ramurile zmeurului sunt subţiri şi pline de ghimpi. Frunzele sunt aproape albe (argintii) pe faţa inferioară şi verde-deschis pe faţa superioară. Florile au culoare albă şi se adună în inflorescenţe bogate. Zmeurul înfloreşte din luna mai şi până în luna august.

Faceti-va bine (348)

Zămoşiţa

Denumire ştiinţifică: Hibiscus trionum; Hibiscus ternatus.

Denumire populară: macul ciorii.

Prezentare. Zămoşiţa este o erbacee din familia maivaceelor. Tulpina, ramificată de la bază, ajunge până la 80 cm înălţime, fiind acoperită cu perişori tari. Frunzele, păroase şi peţiolate, au formă lobată sau penată. Florile, care se dezvoltă din iunie şi până  în septembrie,  au  culoarea  galben-deschis şi mijlocul  purpuriu. 

Faceti-va bine (347)

Yucca

Denumire ştiinţifică: Yucca schidigera.

Prezentare. Yucca – un arbust din familia liliaceelor (agavaceele) – creşte în America Centrală. Yucca este o plantă verde în permanenţă. Inflorescenţa de yucca are forma unui racem foarte dezvoltat. Tulpinile au înălţime redusă, frunzele fiind situate în vârful ramurilor, sub formă de buchet. Pentru uz medicinal se foloseşte partea aeriană a plantei. 

 

Faceti-va bine (346)

Vulturica

Denumire ştiinţifică: Hieracium pilosella; Hieracium transsilvanicum.

Prezentare. Vulturica – o erbacee perenă – este o specie din familia compozitelor. Dezvoltă un rizom, din care pornesc rădăcinile şi stolonii. Tulpina aeriană, lipsită de frunze  sau  cu  frunze  mici,  este  păroasă  şi  poate  ajunge  la  30  cm  înălţime.  Florile, grupate,  au  culoare  galben-aurie  şi  apar  în  perioada  mai  –  august.  Vulturica  este răspândită în zonele mai înalte, pe dealuri şi munţi, în locuri cu lumină multă. Pentru aplicaţii medicinale se recoltează partea aeriană a plantei, recomandându- se a fi utilizată în stare proaspătă. Se prepară infuzie, tinctură, extract, poţiune. 

Faceti-va bine (345)

Volbura

Denumire ştiinţifică: Convolvulus arvensis.

Denumiri populare: rochiţa rândunicii, poala rândunicii, poala Maicii Domnului, adormiţea.

Prezentare. Volbura este o plantă târâtoare-agăţătoare, cu o tulpină lungă de un metru şi chiar mai mult. Este o plantă erbacee, perenă, des întâlnită în zona de câmpie şi deal – pe terenuri agricole, prin pârloage, pe marginea drumurilor. Face parte din familia convolvulaceelor. 

Faceti-va bine (344)

Viţelarul

Denumire ştiinţifică: Anthoxanthum odoratum.

Denumire populară: părangină, iarba fânului.

Prezentare. Viţelarul – plantă mai puţin cunoscută chiar şi în cercurile naturiştilor – este o erbacee perenă din familia gramineelor. Creşte sub forma unei tufe gălbui (circa 50 cm înălţime), cu flori în formă de spiculeţe.

Faceti-va bine (343)

Viţa de vie

Denumire ştiinţifică: Vitis vinifera.

Prezentare. Viţa de vie este unul dintre cei mai cunoscuţi arbuşti, fiind, se pare, printre cele mai vechi plante cultivate de om. Face parte din familia vitaceelor şi se remarcă prin lungimea impresionantă a ramurilor sale, până la 20 de metri. Viţa de vie are o rădăcină foarte puternică. Tulpina, adică butucul viţei de vie, se remarcă prin consistenţă, grosime şi multe noduri. Ramurile sunt relativ subţiri, lemnificate şi flexibile, târâtoare, agăţătoare. Aceste ramuri se mai numesc şi lujeri. Frunzele viţei de vie au formă de inimă, rareori fiind lobate. Viţa de vie înfloreşte primăvara, inflorescenţele fiind sub formă de racem. Florile au, de obicei, o culoare galben-verzuie. Fructele nu sunt altceva decât binecunoscutele bobiţe (bace), dispuse în struguri. 

Faceti-va bine (342)

Virnanţul

Denumire ştiinţifică: Ruta graveolens.

Denumire populară: rută.

Prezentare.  Virnanţul  este  o  erbacee  cu  dezvoltare  medie,  aparţinând  familiei rutaceelor. În mod obişnuit, planta are o înălţime de 50 cm, dar poate ajunge şi până la un metru. Tulpina este lemnificată şi are numeroase ramificaţii. Florile, de culoare galben-verzuie, sunt grupate în vârful ramurilor. Fructul este o capsulă. Virnanţul se întâlneşte mai rar în flora spontană, fiind cultivat, prin grădini, ca plantă ornamentală. 

Faceti-va bine (341)

Vineriţa

Denumire ştiinţifică: Ajuga reptans.

Denumire populară: vineţică.

Faceti-va bine (340)

Vindeceaua

Denumire ştiinţifică: Stachys officinalis; Stachys germanica.

Prezentare. Vindeceaua este o erbacee din familia labiatelor. Are un rizom scurt şi rădăcini numeroase. În perioada de maximă vegetaţie, tulpina – uneori ramificată în partea superioară – ajunge până la un metru înălţime şi este acoperită cu peri. Frunzele au un peţiol pronunţat, forma lor fiind eliptică sau lanceolată.

Faceti-va bine (339)

Vinariţa

Denumire ştiinţifică: Asperula odorata.

Prezentare. Vinariţa este o erbacee de mici dimensiuni (circa 30 cm înălţime), perenă, aparţinând familiei rubiaceelor. Tulpina este dreaptă, uşor muchiată. Frunzele au formă oval-lanceolată şi sunt grupate pe tulpină, din loc în loc, între şase şi nouă bucăţi. Florile sunt mici, au culoarea albă şi cresc în partea superioară a plantei. Apar în lunile mai şi iunie. 

Faceti-va bine (338)

Verigariul

Denumire ştiinţifică: Rhamnus cathartica.

Denumire populară: spinul cerbului.

Prezentare. Aparţinând familiei ramnaceelor, verigariul sau spinul cerbului creşte sub formă de arbust în pădurile de fag, dar şi în alte păduri de foioase, precum şi prin tufărişuri. În mod obişnuit, verigariul are circa trei metri înălţime, dar poate ajunge şi până la o înălţime de şase metri. Crengile care cresc pe parcursul unei perioade de vegetaţie sunt terminate, întotdeauna, cu un spin. Frunzele au formă de elipsă. Florile de verigariu sunt mici şi au culoarea galben-verzuie, fructul fiind o bobiţă neagră. Pentru uz medicinal se recoltează fructele. Se prepară sirop, extract, decoct, suc, poţiuni. 

Faceti-va bine (337)

Ventrilica

Denumire ştiinţifică: Veronica officinalis.

Denumire populară: stratorică.

Prezentare.  Ventrilica,  o  erbacee  cu  tulpină  păroasă,  culcată,  dar  cu  lăstari verticali, face parte din familia scrofulariaceelor. Ramurile verticale poartă pe ele florile, grupate  sub  formă  de  ciorchine.  

Faceti-va bine (336)

Vâscul

Denumire ştiinţifică: Viscum album.

Prezentare. Nelipsit din decorul sărbătorilor de iarnă, vâscul este o plantă medicinală recunoscută de multă vreme. Dezvoltarea sa este perenă, iar modul de vieţuire semiparazit. Face parte din familia lorantaceelor. Tulpina vâscului este ramificată puternic. Frunzele sunt mici, eliptice, consistente, rămânând verzi tot timpul anului. Vâscul înfloreşte în martie-aprilie, florile fiind unisexuate – mascule şi femele. Fructul este o bobiţă de culoare albă sau gălbuie. 

Faceti-va bine (335)

Vătămătoarea

Denumire ştiinţifică: Anthyllis vulneraria.

Prezentare.  Vătămătoarea  este  o  erbacee  perenă  de  mici  dimensiuni,  foarte răspândită, lesne de găsit prin păşuni, fâneţe, zone necultivate – de la câmpie şi până la munte. Face parte din familia leguminoaselor. 

Faceti-va bine (334)

Varza creaţă

Denumire ştiinţifică: Brassica oleracea

Denumire populară: varza nemţească.

Prezentare. Varza creaţă face parte din familia cruciferelor, fiind una dintre speciile de varză mai puţin cunoscute, dar care pot îmbunătăţi alimentaţia şi sănătatea. Între varza albă, de căpăţână, şi varza creaţă există următoarele deosebiri: varza creaţă are frunzele mult încreţite, puternic şifonate, culoarea acestor frunze fiind galben-verzuie sau chiar albăstruie; dimensiunile verzii creţe sunt cu mult mai reduse decât ale

Faceti-va bine (333)

Vanilia

Denumire ştiinţifică: Vanilia planifolia; Vanilia pompona.

Prezentare. Vanilia este o plantă tropicală, originară din America Centrală. Se prezintă ca un arbust agăţător, fiind o liană din familia orhideelor. Are tulpini lungi până la 100 de metri, lemnoase, care se fixează de arborii din pădurea tropicală, planta ajungând, în cele din urmă, să se hrănească în mod parazit. În aceste condiţii, rădăcina „vrejului” de vanilie se atrofiază. 

Faceti-va bine(332)

Usturoiul

Denumire ştiinţifică: Allium sativum.

Denumire populară: ai.

Prezentare. Usturoiul este o plantă bienală din familia liliaceelor. Înălţimea acestei plante, în etapa de maximă dezvoltare, poate ajunge până la un metru. În pământ se dezvoltă un bulb complex (căpăţână), de forma unei sfere turtite, format, la rându-i, din bulbi mai mici (căţei). Frunzele de usturoi sunt mult alungite şi turtite, având o dispunere interesantă. Astfel, până pe la jumătatea plantei, frunzele sunt adunate într-un mănunchi învelit în teci, desfăcându-se, mai apoi, într-un fel de mini-coroană. 

Faceti-va bine(331)

Urzica

Denumire ştiinţifică: Urtica dioica.

Denumiri populare: urzică de pădure, urzică creaţă.

Prezentare. Urzica este o erbacee perenă din familia urticaceelor. Tulpina şi frunzele sunt acoperite cu perişori urticanţi, a căror atingere provoacă băşicarea pielii şi mâncărimi. Poate ajunge şi până la un metru înălţime. La maturitate, tulpina de urzică este fibroasă. Urzica poate fi întâlnită pe terenuri virane mai puţin expuse la soare, la marginea pădurilor, prin gardurile dintre gospodării, în locuri părăsite joase şi umede, pe locuri de case dezafectate şi stâni dezafectate.