Dar nici în ceea ce priveşte sensurile faptelor de
viaţă, lucrurile nu stau mai bine. Atunci când găseşti sensul faptului de viaţă
A în faptul de viaţă B, îţi poţi imediat pune întrebarea: dar care este sensul
lui B? Poate că o să găsesti un fapt de viaţă C care să reprezinte sensul lui
B, dar cu asta şirul întrebărilor nu s-a încheiat. Poţi să te întrebi mai departe,
care este sensul lui C. In cele din urmă, vei ajunge la un fapt de viaţă căruia
nu mai poţi să-i găseşti niciun sens, sau vei intra într-un cerc vicios,
constatând că sensul ultimului fapt de viaţă din şir este chiar A. Un exemplu în
acest sens ar putea fi următorul: sensul lui “a munci” este “a câştiga bani”.
Sensul lui “a câştiga bani” este “a te hrăni”, care-şi are sensul în “a avea
putere”, iar sensul lui “a avea putere” este “a munci”. Indiferent unde ai
ajunge, nu poţi fi mulţumit. Se dovedeşte astfel că nici faptele de viaţă
particulare nu te pot conduce la găsirea unui sens.
P27
P27
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu