2015, un an in care se poate muri la fel de bine ca in 2014, ca in oricare alt an. Incarcati de urari trimise individual sau la gramada, mergem mai departe catre aceeasi destinatie, catre acelasi moment pe care nimeni vreodata nu l-a putut evita.
2015, un an in care, exact ca in 2014, unora le va merge bine si altora - incarcati si ei de cele mai desantate urari de bani, prosperitate, sanatate, viata lunga, fericire - le va merge rau.
2015, un an pe care multi dintre noi o sa-l parcurgem in intregime, in vreme ce destui ne-au si parasit.
2015, un an in care se vor naste copii, care vor incepe imediat sa paseasca pe drumul fara intoarcere. Multi s-au nascut deja, ei au in spate un trecut care acum e scurt, dar se va lungi tot mai mult, precum umbra lunii, pana ce viitorul le va fi complet inghitit.
Toti anii au fost si vor fi intotdeauna la fel. Cu toate astea, cand se schimba, ne bucuram si ne umplem de sperante.
Cata naivitate!
...naivitate ???..nu cumva naivitatea asta se numeste simplu..viata ?
RăspundețiȘtergere..viata in care speranta isi spune cuvantul..ultima
RăspundețiȘtergerePai sperantele astea care nu se implinesc niciodata... in ce fel isi spun cuvantul?
RăspundețiȘtergere..pai, speranta ti-o doresti nu? asa ca o dorinta..dorita :P...dar ea dragutza poate sa te bage in seama...sau nu..iar ca sa-ti raspund la intrebare, sperantele care nu se implinesc niciodata..sunt cele...tacute..care se fofileaza pe langa tine..in speranta ca n-ai sa le vezi ;)
RăspundețiȘtergere