miercuri, 2 martie 2011

Olita de noapte Jacqueline

De 1 martie, i-am cumparat Mariei un martisor sub forma de carte (sau o carte sub forma de martisor).
E o carte de povesti scrisa de Eugene Ionesco si ilustrata de Etienne Delessert. Sincer sa fiu, nu stiam ca Ionesco a scris povesti. Stiam ca a scris teatru absurd, am citit Scaunele si Cantareata cheala, dar povesti ...


Inainte sa cumpar cartea-martisor, am citit prima poveste, care s-a dovedit a fi - oare de ce nu ma mira - una absurda. Iata un fragment:
Josette spune:
— Tata, Jacqueline (e numele menajerei), Jacqueline, spune Josette, ti-a mancat sunca.
— Nu-i nimic, spune tata.
— Tata, spune Josette, spune-mi o poveste...
— A fost odata o fetita care se numea Jacqueline.
— Ca Jacqueline? intreaba Josette.
— Da, spune tata, dar nu era Jacqueline. Jacqueline era o fetita, ea avea o mama care se numea doamna Jacqueline. Tatal micutei Jacqueline se numea domnul Jacqueline. Micuta Jacqueline avea doua surori, care se numeau amindoua Jacqueline, si doi veri care se numeau Jacqueline si doua verisoare care se numeau Jacqueline si o matusa si un unchi care se numeau Jacqueline. Unchiul si matusa care se numeau Jacqueline aveau niste prieteni care se numeau domnul si doamna Jacqueline, care aveau o fetita, care se numea Jacqueline, si un baietel care se numea Jacqueline, iar fetita avea papusi, trei papusi care se numeau Jacqueline, Jacqueline si Jacqueline. Baietelul avea un prieten care se numea Jacqueline si niste cai de lemn care se numeau Jacqueline si niste soldati de plumb care se numeau Jacqueline.
Intr-o zi, micuta Jacqueline, cu tatal ei Jacqueline, cu fratiorul ei Jacqueline, cu mama ei Jacqueline, se duce in padurea Boulogne. Acolo ei ii intalnesc pe prietenii lor Jacqueline cu fetita Jacqueline, cu baietelul Jacqueline, cu soldatii de plumb Jacqueline, cu papusile Jacqueline, Jacqueline si Jacqueline.
In timp ce tata ii spune povesti micutei Josette, intra menajera. Ea spune:
— O s-o innebuniti pe asta mica, domnule. Josette ii spune menajerei:
— Mergem la piata, Jacqueline (caci, cum am mai spus, menajera se numea tot Jacqueline)?
Josette se duce la cumparaturi cu menajera.
Tata si mama adorm iarasi fiindca erau foarte obositi, fusesera in ajun la restaurant, la teatrul de papusi, apoi iar la restaurant.
Josette intra intr-un magazin impreuna cu menajera. Acolo intalneste o fetita care era cu parintii ei. Josette o intreaba pe fetita:
— Vrei sa te joci cu mine? Cum te cheama? Fetita raspunde: ma cheama Jacqueline. Josette ii spune fetitei:
— Stiu, tatal tau se numeste Jacqueline, mama ta se numeste Jacqueline, fratiorul tau se numeste Jacqueline, papusa ta se numeste Jacqueline, bunicul tau se numeste Jacqueline, calul tau de lemn se numeste Jacqueline, casa ta se numeste Jacqueline, olita ta se numeste Jacqueline...
Atunci bacanul, bacanita, mama celeilalte fetite, toti clientii din magazin se intorc spre Josette si o privesc cu ochii cat cepele.
— Nu-i nimic, spune calm menajera, nu va nelinistiti, astea sunt povestile idioate pe care i le spune taica-sau.




2 comentarii:

  1. Daca,este asa cum spui tu si nu stiai de aceste povesti,apar din nou coincidentele in viata ta.
    De ce?
    -povestile, Eugene Ionesco,le-a scris tot pentru fetita lui,Josette.
    -apare in poveste,ca personaj:tatal fetitei.
    -tatal este povestitorul.
    -povestile sunt si pentru adulti.
    Se naste intrebarea:ce te-a dus catre aceasta carte?de ce tocmai ea?de ce ai cumparat aceasta carte si nu alta?
    Ai un raspuns?

    RăspundețiȘtergere
  2. asta mi-aminteste de felul cum ion ii invata pe copii sa vorbeasca pe vremea cand inca nu vorbeau:
    Albina face: alb...alb...alb
    Buburuza face: bub...bub...bub
    Codobatura face: cod...cod...cod
    Dromaderul face: drom...drom...drom
    Elefantul face: elf...elf...elf
    Furnica face: fur...fur...fur
    Greierele face: grei...grei...grei

    La care zbieram exasperata: Nu face grei... grei... grei, mai! Greierele face cri ... cri...cri!

    RăspundețiȘtergere

După mine!