Toate astea se petreceau prin iunie, iar Gaudeamus urma sa se deschida in noiembrie. Stateam destul de linistit, pentru ca nu vedeam ce s-ar mai putea intampla. Am mers la discutii cu Radin impreuna cu Mircea. Ei bine, cand a vazut cartile scoase de ei, a avut o revelatie: culorile din scanurile facute de Mihai ar trebui modificate. Nu foarte mult, dar...Asa ca a trebuit sa caut un specialist in Adobe. L-am gasit dupa doua saptamani, in Bucuresti, la sediul unei firme care editeaza reviste glossy. Un baiat priceput si sufletist. Toata operatiunea a durat vreo 6 ore, pentru ca, asa cum se intampla intotdeauna, am descoperit si eu si Mircea o multime de amanunte asupra carora ar fi dat bine sa intervenim. Dar, la sfarsit, am avut varianta finala. Am predat-o la Radin si am plecat la Timisoara, convins ca nu mai puteam pierde targul.
Ceea ce scapam eu din vedere, era posibilitatea ca materialele trimise la tipografie sa nu fie OK din punctul lor de vedere. Si, bineinteles, asta s-a si intamplat. Am trimis si retrimis CD-ul de cateva ori, pana ce am ajuns la un numitor comun. Numai ca asta deja i-a determinat sa amane printul pana undeva in iulie. Nu aveam ce face, eram singurul vinovat, dar asta se datora lipsei mele de experienta. Mihai imi spusese ca ar fi bine sa platesc un specialist, un fel de "cap limpede", care sa faca si o corectura finala a textului, dar sa verifice si alte detalii, mai cu seama diverse amanunte de design. Numai ca eu nu mai aveam dispozitie sa astept alte zile lungi, ardeam de nerabdare sa tin cartea in maini. Si bineinteles ca lucrurile au fost cat pe-aci sa iasa rau. Marele meu noroc a fost cu cei din tipografie, care au observat unele erori si au insistat sa ma intrebe daca intr-adevar vreau sa scot cartea asa. Un exemplu este cotorul: acolo scrie, simplu, Raul Baz POVESTILE MARIEI, numai ca textul nu era centrat, lucru care ne scapase tuturor, si mie si lui Mircea si designerului. Dar, pana la urma, totul a fost in regula. Coperta, care are o importanta deosebita, a fost gata, nimeni nu a mai avut de facut nicio observatie, asa ca am dat "bun de tipar".
Aveam sa aflu abia in februarie - mai precis acum cateva zile - ca ar fi fost totusi mai bine sa-l ascult pe Mihai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu